Introducere. Importanţa cunoaèterii variabilităţii individuale a arterelor membrului superior rezultă din necesi-tatea medicinii practice, argumentată prin creèterea gradu- ală a numărului de proceduri intervenţionale radiologice, de intervenţii chirurgicale vasculare èi reconstructive de la acest nivel. În acest studiu s-a avut ca scop evaluarea nivelului de bifurcare a arterei brahiale èi identificarea variantelor ei de ramificare în dependenţă de gen èi partea studiată a corpului. Material și metode. Studiul dat a fost unul retrospectiv, descriptiv. S-au studiat arterele membrului superior pe 42 de membre superioare colectate de la cadavre umane adul-te formolizate, selectate din fondul Catedrei de anatomie èi anatomie clinică a USMF „Nicolae Testemiţanu”. Prin metoda disecţiei anatomice fine s-a evidenţiat originea èi traiectul arterei brahiale, tipul ramificării ei în ramurile sale terminale, precum èi variaţiile arteriale prezente, iar prin morfometrie - s-au obţinut date cantitative ce ţin de artera dată. Rezultate- le obţinute au fost stocate, prelucrate èi analizate statistic cu ajutorul programelor Excel èi Statistica 6.0. Rezultate. Nivelul bifurcării arterei brahiale în 32,5% din cazuri a fost determinat cu 1-1,5 cm mai inferior de linia inte- repicondilară; în 37,5% - cu 1,6-2,5 cm, iar în 10% - cu 2,6-3,5 cm mai inferior de ea; în 20% s-a constatat cel mai distal nivel de terminare a arterei brahiale, identificat la o distanţă de 4 cm mai inferior de linia menţionată. Bifurcarea înaltă a arterei brahiale a fost identificată în 4,8% din cazuri, iar trifurcarea ei - în 7,2%. Originea înaltă a arterei radiale èi a celei ulnare a fost stabilită în 9,5% din cazuri, însoţite de bifurcarea arterei brahiale în ramuri terminale atipice. Concluzii. În majoritatea cazurilor, nivelul bifurcării arte- rei brahiale a fost stabilit cu 1-1,25 cm mai inferior de linia interepicondilară. Cel mai frecvent artera brahială se bifurcă în ramurile sale terminale tipice, precum sunt arterele radială èi ulnară èi doar în 9,5% din cazuri - în ramuri atipice. Trifurcarea arterei brahiale a fost identificată în 7,2% din cazuri, ramurile terminale fiindu-i arterele ulnară, radială èi recuren tă radială. În dependenţă de gen si partea studiată a corpu lui, variantele de bifurcare a arterei brahiale se întâlnesc mai frecvent la genul masculin, în aceeaèi proporţie pentru ambele membre superioare.

Introduction. The significance of knowledge regarding individual variability of the upper limb arteries results from the needs of the practical medicine, being based on gradual in- crease of the number of the radiological interventional procedures, vascular and reconstructive surgery of the upper limb arteries. The purpose of this study was to establish the level of the brachial artery bifurcation and to identify its variants of branching depending on gender and side of the body. Material and methods. The current study is a retrospective and descriptive one. The upper limb arteries of 42 adult human cadavers preserved in formalin, from the Department of anatomy and clinical anatomy of Nicolae Testemitanu SUMPh, of the Republic of Moldova were examined. Using fine dissection method, we identified the origin and course of the brachial artery, the type of ramification into its terminal branches and variations of the respective artery. By morpho- metric method, were obtained quantitative data regarding brachial artery. The obtained data were stored and statisti- cally processed using the software Statistica 6.0 and Microsoft Excel. Results. The level of the brachial artery bifurcation in 32.5% of cases was determined at 1.0-1.5 cm below the in- terepicondylar line; in 37.5% - it was 1.6-2.5 cm below it, and in 10% - it was 2.6-3.5 cm below that line; in 20% a very distal level of brachial artery ending at a distance of 4 cm below the interepicondylar line was pointed out. A high level of bifur- cation of the brachial artery was identified in 4.8% of cases; brachial artery trifurcation was identified in 7.2% of cases. High origin of the radial and ulnar arteries, accompanied by the bifurcation of the brachial artery into atypical terminal branches, was established in 9.5% of cases. Conclusions. In the majority of cases, the level of the bra- chial artery bifurcation was established at 1-1.25 cm below the interepicondylar line. Most commonly the brachial artery bifurcates in its typical terminal branches, the radial and ulnar arteries, and only in 9.5% of cases - in atypical branches. Brachial artery trifurcation was identified in 7.2% of cases, and its terminal branches were the ulnar, radial and recurrent radial arteries. Depending on gender and side of the body, the variants of brachial artery bifurcation were more frequent in male, and in the same proportion for both upper limbs.