Umanitatea a fost creată pornind de la valori și supravieţuiește datorită valorilor, care, în condiţiile societăţii cunoașterii, trebuie promovate și păstrate, pentru a deveni elementul de coeziune socială la nivel global. Deși fiecare etapă istorică reprezintă în sine o tablă ierarhică de valori, determinată de necesităţile și circumstanţele specifice societăţii în acel moment, totuși, în perioada contemporană, trăim, cu regret, într-un timp de criză, când binele și răul, virtutea și viciul, dreptul și datoria, valoarea și nonvaloarea sunt chemate să-și reconfirme titlurile în cadrul experienţei umane, iar principiile etice sunt supuse continuu îndoielii. În consecinţă, criza contemporană evidenţiază o criză a modelului moral, iar industrializarea și digitalizarea vieţii umane au creat condiţii prielnice pentru adâncirea continuă a crizei – nu numai în domeniul valorilor morale, culturale, spirituale, ci și în alte domenii vitale ale societăţii globale, precum cel al mediului, al resurselor, al alimentaţiei, al educaţiei, al sănătăţii. Acest articol analizează conceptul de criză – ca fază în evoluţia unei societăţi, marcată de mari dificultăţi economice, politice, sociale, culturale etc., de tensiune și de încercări, adesea decisive, orientate spre schimbarea sau conservarea unei stări de fapt –, raportat la conceptul de valoare în calitate de stimulent, dar și călăuză a activităţii creatoare a omului, evidenţiind specificul manifestării acestora ca fenomene ale societăţii contemporane. De asemenea, în cadrul acestui studiu este abordat caracterul sistemic și continuu al crizei valorilor culturale (europene) a secolului XXI, ale cărei manifestări principale, ce reies una din cealaltă, sunt: dominarea unui stil de viaţă numit consumerism, care se referă la acumularea egoistă și superficială de produse, cunoscută și sub numele de materialism economic, ce distruge individualitatea și afectează societatea; deprecierea valorilor general-umane în raport cu cele economice, ce inspiră treptat oamenilor o idee simplă și ușor asimilabilă: totul se vinde și totul se cumpără; degradarea relaţiilor interumane ca rezultat al instaurării unei competiţii acerbe de înavuţire, dominate de cultul lăcomiei și îmbogăţirii materiale ilicite; maximizarea impactului culturii de masă de calitate joasă asupra omului contemporan, lipsit de repere, care devine ușor „obiectul manipulărilor” și al unor „antimodele” ce adâncesc și mai mult criza de valori; descreșterea nivelului formării generale a societăţii și a intelectului personal, în condiţiile în care școala nu se mai preocupă de progresul cunoașterii și de educarea noii generaţii, ci produce competenţele necesare pentru viitoarea competiţie economică; viziunea egocentrică a omului în relaţia sa cu natura, ce are ca efect, pe termen lung, distrugerea biosferei și creșterea riscului declanșării catastrofei ecologice globale; deprecierea conceptelor de „onoare”, „demnitate”, „politeţe”, „generozitate”, „recunoștinţă”, precum și degradarea valorilor familiale. Autorul reiterează impactul instrumentelor mediatice asupra disoluţiei și compromiterii valorilor (europene), care au ca efect consolidarea comportamentului consumerist al omului contemporan, ce renunţă la valorile familiei și la cele identitare, acceptând alte modele de viaţă și lăsându-se asimilat într-un mediu socio-cultural în care acesta își pierde propriul Eu.