Sinteza noilor compuşi coordinativi ai unor metale de tip 3d cu 2,6 – diacetilpiridină bis(izonicotinoilhidrazonă)
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
117 0
SM ISO690:2012
DANILESCU, Olga. Sinteza noilor compuşi coordinativi ai unor metale de tip 3d cu 2,6 – diacetilpiridină bis(izonicotinoilhidrazonă). In: International Conference of Young Researchers . Ediția 8, 11-12 noiembrie 2010, Chişinău. Chişinău: Tipogr. Simbol-NP SRL, 2010, p. 72. ISBN 978-9975-9898-4-8..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
International Conference of Young Researchers
Ediția 8, 2010
Conferința "International Conference of Young Researchers "
Chişinău, Moldova, 11-12 noiembrie 2010

Sinteza noilor compuşi coordinativi ai unor metale de tip 3d cu 2,6 – diacetilpiridină bis(izonicotinoilhidrazonă)


Pag. 72-72

Danilescu Olga
 
Institutul de Chimie al AŞM
 
Disponibil în IBN: 5 mai 2021


Rezumat

Scopul prezentelor cercetări a fost sinteza compuşilor noi ai unor metale de tip 3d (Fe(II), Co(II), Ni(II), Cu(II) cu baza Schiff, obţinută prin condensarea 2,6 – diacetilpiridinei cu hidrazida acidului izo-nicotinic în raport molar de 1 : 2 conform schemei: La interacţiunea MX2∙nH2O cu L, conform rezultatelor analizei elementale şi spectroscopiei IR, se formează compuşi de tipul M(L)X2∙mH2O, unde M = Ni2+, Co2+, Cu2+, iar X = Cl-, Br-, SCN-. Azotatul de fier(III) formează cu 2,6-diacetilpiridină bis(izonicotinoilhidrazona) compuşi de tipul: Fe(L)(NO3)3∙2H2O, Fe(L)(NO3)(SCN)2∙H2O şi Fe(L)(NO3)2(N3)∙3CH3OH∙3H2O. Baza Schiff (L) coordinează în calitate de ligand tetradentat cu setul de atomi donori de electroni N2(im)O2(cet./enol). În unii compuşi (Co, Ni,Cu) L coordinează în formă cetonică cu manifestarea în spectrele IR a benzilor de absorbţie ν(NH) = 3180-3190 cm-1 şi ν(C=O) = 1662-1677 cm-1, care coincid cu vibraţiile respective în spectrul L necoordinat. În cazul fierului(III) şi cobaltului(III) baza Schiff coordinează cu acelaşi set de atomi donori de electroni, dar în formă enolică cu migrarea protonilor de la atomii de oxigen spre atomii de azot heterociclici de origine hidrazidică şi localizarea lor la aceştea. În spectrele IR ale acestor compuşi faţă de cel al bazei Schiff necoordinate dispar benzile de absorbţie ν(NH) = 3181cm-1 şi ν(C=O) = 1667cm-1 şi apar benzi de absorbţie noi foarte intensive în regiunea 1350-1250 cm-1, atribuite vibraţiilor ν(C-O-). Deplasarea acestora spre regiunea frecvenţelor mici poate fi cauzată de coordinarea atomului de oxigen la cel de metal. Benzile de absorbţie noi largi din regiunile 2500-2250 şi 2200-2000 cm-1 dovedesc protonarea atomilor heterociclici din fragmentele hidrazidice cu formarea PyH+. Un astfel de tip de coordinare a bazei Schiff studiată este confirmată prin studiul cu raze X a monocristalului Cu2(L)2(SO4)2∙1.5H2O [1].

Cuvinte-cheie
compuşi coordinativi, metale tranziţionale, baze Schiff, spectroscopie IR