Studiind dinamica suprafeţei fondului forestier, ce corelează cu factorii limitativi, la rîndul ei care determină micşorarea, menţinerea sau creşterea suprafeţelor pădurilor, precum si dinamica antropogenizarii compoziţiei si structurii arboretelor, s-ar putea prognoza dinamica suprafeţelor ocupate cu păduri, chiar si tendinţa scimbarilor compoziţionale, structurale ce pot surveni. Retrospectiva pădurilor la fel se poate stabili, intro anumita măsura, prin studierea grafic al dinamicii componentelor macrogeosistemului din trecut, precum şi de posibilităţile care au existat de folosire şi realizare a masei lemnoase. Întreaga istorie a pădurilor pruto-nistrene se poate împărţi în mai multe etape silvice in care acţiunea complexului de factori limitativi a fost de aceeaşi natură. Aceste etape, la momentul dispunerii materialului din domeniu, pot fi clasate astfel: etapa silviculturii spontane sau a extragerilor pe alese, etapa silviculturii extensive, începutul silviculturii pe baze amenajistice, etapa silviculturii cu cicluri scurte de producţie, crizele economice, etapa silviculturii mecanizate subvenţionate centralizat, etapa silviculturii mecanizate aflată, înspecial, la autojestiune. Dacă în perspectivă este programată mărirea suprafeţei pădurilor pină la 450 mii ha, apoi, iată aici ce impune o paradigmă a silviculturii postsovetice: folosirea la scara mare a ciclurilor mari de producţie (ce sînt în conformitate cu natura arboretelor de cvercinee) precum şi nesatisfacerea necesitaţilor populaţiei cu masă lemnoasă, dictate de criza economică (pădirile autohtone pot ca să îndestuleze numai cu 10% din masa lemnoasă folosită an de an de consumatori) stimulează tăierile in delict. Flagelul tăerilor în delict a cuprins întreg spaţiu exsovetic, şi o parte din exCAERO. În legătură cu ce Grupul celor Opt (G8) au elaborat Programul FLEG (Forest Law Enforcement and Governance), avînd suport financiar din partea Băncii Mondiale, Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii şi a Fondului Mondial pentru Natura Sălbatică, menit ca să asigure dezvoltarea durabilă a sectorului forestier, combatera tăerilor ilicite şi a comercializării neautorizate a masei lemnoase asociate acestora. Pe viitor s-ar putea calcula mărimea ariei pădurilor pe o perioadă mai apropiată din trecut, care combinată cu metoda dentroclimatică, apoi, privit, ceva mai îndepărtat, cu cea polenoanalitică ar reface peisajul forestier din trecut, atît compoziţional cît şi ca răspîndire, astfel ar servi ca o carte de căpătîi, etalon teoretic pentru silvicultura de astăzi şi de viitor. Un incovinient a Silviculturii actuale a R Moldova prezintă apariţia clasei elitare cu noile sale necesităţi, la modă acum: cererea în staţiuni balneo-climaterice, cît şi construcţia de castele de lux direct în fond forestier, indiferent că e proprietate comunală sau de stat, indiferent că e pădure seminaturală sau artificială, totuşi, dînd preferinţei primei, fără de autorizaţia atît a MolSilvei, Întreprinderei Municipiale „Asociasţia de gospodărire a spaţiilor verzi‖, fie luată Chişinău, unde încălcările cadastrale funiciare, silvice, evident că, sînt cele mai multe, Consiliilor municipiale şi comunale, cît şi a statului corupt moldav. Astfel este pereclitată integritatea ariei pădurii, fapt ce e în contradicţie direct, atît cu potecţia biodiversităţii şi dezvoltării durabile a pădurilor, fie a R Moldova, ca în cazul de faţă, cît şi cu Teoria biogeografică insulară, ce la rîndul său a găsit perfectă oglindire în crearea de noi masive de pădure, conform Planului Naţional „Satul Moldovenesc‖(2005-2015). Deci jocul factorilor determinanţi la momentul actual tinde la antropogenizarea în continuare a pădurii, ceea ce inevitabil va duce în pădurile odată complexe, ca şleaurile, la succesiuni forestiere rapide, succesiuni de simplificare a compoziţiei specifice a arboretelor, carpenizarea, fraxinizarea, teizarea, trecerea nelegitimă la crîngul simplu. cît şi la simplificarea structurii şi micşorarea productivităţii arboretelor, cît şi la micşoraea ariei pădurilor cu arborete, încă, seminaturale. 1993 - Braşov (România); 2008; 2010 – Chişinău (R Moldova).