Introducere. Tratamentul hipotensiunilor arteriale continuă să ramînă o problemă actuală. Arsenalul limitat de medicamente potenţial eficiente în aceste situaţii (adrenomimeticele şi polipeptide vasoactive) nu întodeauna pot stăpîni tensiunea arterială, datorită dezvoltării rapide a tahifilaxiei cît și a altor cauze, deaceea compușii izotioureici ar putea fi preparatele cheie în rezolvarea a așa situatii. Scopul lucrării. Studierea mecanismului de acţiune musculotropă a derivaţilor izotioureici.
Material şi metode. S-a studiat acţiunea izoturonului asupra activităţii vasoconstrictoare a inelelor de aortă de şobolan, linia Wistar, cu greutatea 200-250g. Pentru compararea acţiunii posibele vasoactive s-a folosit fenilefrina. Integritatea endoteliului vascular a inelelor de aortă s-a stabilit prin testul la carbocol.
Rezultate. S-a observat că administrarea L-argininei (10-5M) în platoul de contracţie format de fenilefrină a produs o vasorelaxare (cu -22%) din contracţia adrenergică. L-arginina în platoul de contracţie produs de (izoturon + fenilefrină) n-a schimbat tonusul inelelor aortale. Pentru compararea acestor rezultate s-a folosit L-NAME (inhibitor specific al nitric oxid sintetazei). În platoul de contracţie indus de combinaţia (L-NAME cu fenilefrină), L-arginina, ca şi pe fundal de acţiune a izoturonului nu relaxează vasele precontractate.
Concluzii. Izoturonul, analogic L-NAME, împiedică acțiunea relaxantă a L-argininei (efect realizat în prezența endoteliului vascular), posibil inhibă nitric oxid sintaza (NOS), micşorează producţia factorului endotelial NO şi acţiunea lui vasodilatatoare.

Introduction. Treatment of hypotension continues to be a current issue. The limited arsenal of potentially effective drugs in these situations (adrenomimetics and vasoactive polypeptides) may not always be able to control blood pressure due to rapid development of tahifilaxis and other causes, so that isothioureic compounds could be key preparations in solving this situation. Objective of the study. To study the musculotropic mechanism of action of isothioureic derivatives.
Material and methods. The effect of isoturone on vasoconstrictor activity of rat aorta rings, Wistar line, weighing 200-250g was studied. Phenylephrine was used to compare the vasoactive potential. The integrity of the vascular endothelium of the aortic rings was determined by the carbocol test. Results. It was observed that administration of L-arginine (10-5M) to the phenylephrine contraction plateau produced vasorelaxation (by -22%) of adrenergic contraction. L-arginine in the plateau of contraction produced by isoturon + phenylephrine did not change the tone of the aortic rings. L-NAME (specific nitric-oxidase synthase inhibitor) was used to compare these results. In the combination – induced contraction plateau (L-NAME with phenylephrine), L-arginine, as well as on the background of isoturon action, do not relax pre-contracted vessels.
Conclusion. Isoturone, the L-NAME analogous, inhibits L-arginine's relaxing action (effect in the presence of vascular endothelium), possibl inhibits nitric oxide synthase (NOS), diminishes the production of endothelial NO.