Rezumatul pune în vizor ştiinţific dinamica şi specificul picturii monumentale moldoveneşti ca parte integrantă a artei monumentale din perioada sovietică. În această perioadă se manifestă orientarea spre realismul socialist specific ideologiei timpului. În aceşti ani, pictura monumentală este un gen artistic solicitat şi promovat, devenind un instrument de formare a mentalităţii sovietic. Pe lângă informaţiile din arhivă (ANRM şi AOSP) şi din presa timpului, a fost cercetat limbajul plastic al celor mai reprezentative lucrări de pictură monumentală din perioada respectivă. Astfel, printre aceste opere se remarcă mozaicul Moldova ospitalieră (1969) de pe faţada laterală a gării feroviare din Chişinău, realizat de M. Burea; mozaicul Drumuri şi Floarea (1973) din interiorul şi exteriorul autogării din or. Bălţi, realizat de V. Obuh; mozaicul Arta (1972) de pe faţada Palatului Republican de Cultură al Sindicatelor din Chişinău şi Legenda despre Chişinău (1973) de pe faţada laterală a unui bloc de locuit de pe str. Negruzzi din Chişinău, ambele executate de M. Burea; mozaicul Deşteptarea (1977) de pe faţada Casei de Cultură din s. Mocra (r-nul Râbniţa), realizat de A. Kuzmin şi I. Tăburţa şi mozaicul File şi trandafiri (înc. anilor ’80) de pe faţada Şcolii nr. 37 din Chişinău (actualmente liceul N. Gogol), realizat de F. Hămuraru; pictura al secco în temperă Pace (1979) din interiorul Comitetului executiv orăşenesc din or. Ungheni, realizată de G. Vrabie şi D. Cojocaru-Vrabie; pictura al secco în ulei Lăutarii (1976) din interiorul restaurantului Doina din Chişinău, realizat de I. Serbinov; pictura al secco în ceară (encaustica) Circ (1982) din interiorul Circului de Stat din Chişinău, realizată de P. Obuh; pictura murală Munca şi Odihna tineretului (1984) din interiorul Casei de Cultură din Străşeni, realizată de M. Statnâi; sgraffito-ul Culesul roadei (1968) de pe faţadele laterale ale două blocuri de locuit din or. Tiraspol, executat de A. David; sgraffito-urile Poveşti şi Legende (1989) de pe faţadele grădiniţei din s. Ohrincea (r-nul Criuleni) şi Îngerii păzitori (1990) de pe peretele decorativ exterior al oficiului stării civile din sectorul Botanica al or. Chişinău, realizate de P. Guţu; vitraliul Roadele Moldovei (1969) din Sala de degustare a vinurilor din Chişinău (în incinta actualei Biserici Sfântul Pantelimon), realizat de artistul lituanian A. Garbauskas; vitraliile Poveşti (1984) pentru Casa Prieteniei din Chişinău, realizate de F. Hămuraru; vitraliul din magazinul specializat Cricova (mijl. anilor ’80), realizat de A. Prosii şi fresca Ospitalitatea, Toastul şi Nunta (1969) din interiorul Casei de cultură din s. Chiţcani (actualmente în r-nul Căuşeni), realizate de I. Bogdesco şi L. Beleaev etc. Procesul artistic monumental culminează cu această lucrare în frescă, în care talentul şi măiestria autorilor au fost recunoscute la nivel unional – lucrarea fiind menţionată cu Medalia de Aur a Academiei de Arte Plastice a URSS.