Formă și idee în teatrul contemporan de animație
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
404 10
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-10 19:32
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
792.97 (37)
Theatre. Stagecraft. Dramatic performances (524)
SM ISO690:2012
LEFTER, Nina. Formă și idee în teatrul contemporan de animație. In: Învățământul artistic – dimensiuni culturale, 15 mai 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2020, Vol.2, pp. 38-39. ISBN 978-9975-3311-5-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Învățământul artistic – dimensiuni culturale
Vol.2, 2020
Conferința "Învăţământul artistic – dimensiuni culturale"
Chişinău, Moldova, 15 mai 2020

Formă și idee în teatrul contemporan de animație

Form and idea in the contemporary animation theater

CZU: 792.97

Pag. 38-39

Lefter Nina
 
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
 
 
Disponibil în IBN: 16 decembrie 2020


Rezumat

Acest studio examinează evoluția artei teatrului de animație în epoca postmodernismului: dezvoltarea formei artistice, transformarea structurii scenice a performance-ului de animație. Forma artistică a spectacolelor, va fi analizată în conformitate cu teoria deconstrucției lui J. Derrida, una dintre sursele conceptuale de bază ale esteticii postmoderne. Astfel, sarcina deconstrucției este de de-montare și de-sfacere critică a modurilor de gândire tradiționale, precum și a tradiției. N. Mankovskaya, doctor în filosofie, vorbind despre teoria deconstrucției, tratează problema ca o oportunitate de a descoperi o lume nouă, având la bază elementele structurilor deconstruite. Prin urmare, pe baza informațiilor despre principalele etape ale dezvoltării teatrului de animație, se propune identificarea principalelor manifestări ale deconstrucției și înțelegerea faptului că forma scenică a spectacolelor poate fi transformată, pe baza teoriei deconstrucției. Istoricii și teoreticienii teatrului de păpuși consideră că, până în prima jumătate a sec. XX, forma spectacolelor de animație a rămas în mod tradițional închisă, optând pentru imitarea maximă a vieții în sine și jocul teatrului în teatru. Ajungând la înălțimea artei realiste, teatrul de animație a început să aibă nevoie de o limbă mai convențională și metaforică, o cale complet nouă de dezvoltare. Arta teatrului de animație în a doua jumătate a sec. XX a trecut prin evoluții esențiale ale formei, mijloacelor de expresivitate si a structurii spectacolelor de animație, astfel, toate tradițiile teatrului de păpuși, în funcție de tendințele din epoca postmodernă, au fost reinterpretate și au servit drept bază pentru actualizarea limbajului scenic în teatrul de animație modern. Diferența în definiția acestui tip de artă este logică: teatrul de păpuși este o artă scenică tradițională cu o formă artistică închisă și puritate a genului. Teatrul de animație include, de asemenea, un amestec de genuri, schimbarea formei artistice, îmbogățirea scenei, limba, stilurile, distrugerea limitelor dintre ele. Perioada de trecere de la teatrul de păpuși la teatrul de animație este un obiectiv complex și multifuncțional de studiat.

Cuvinte-cheie
deconstrucție, deconstruite, teatrul de păpuși, teatrul de animaţie