Articolul precedent |
Articolul urmator |
357 7 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-11-05 21:49 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
94(478)"XVII-XVIII" (6) |
History of Moldova. Republic of Moldova. (67) |
SM ISO690:2012 CIOBANU, Tudor. Trecerea populației din stânga Nistrului în Țara Moldovei la sfârșitul secolului XVIII – începutul secolului XIX. In: Latinitate, Romanitate, Românitate, Ed. 4, 6-7 noiembrie 2020, Chișinău. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2020, Ediția 4, pp. 29-30. ISBN 978-9975-152-56-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Latinitate, Romanitate, Românitate Ediția 4, 2020 |
||||||
Conferința "Latinitate, Romanitate, Românitate" 4, Chișinău, Moldova, 6-7 noiembrie 2020 | ||||||
|
||||||
CZU: 94(478)"XVII-XVIII" | ||||||
Pag. 29-30 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Trecerea populaţiei peste Nistru reprezintă un proces demografic firesc. Către mijlocul secolul al XVIII-lea acest flux era orientat în ambele direcţii. Domnia i-a pus în grija căpitanului de Soroca soluţionarea problemelor populaţiei sosite de peste Nistru. Informaţii mai ample apar odată cu instituirea la Iaşi şi Bucureşti a consulatelor ruseşti.Imigrau din teritoriile poloneze, ucrainene sau din raielele turceşti organizate pe teritoriul Moldovei, de regulă, şerbi sau reprezentanţi ai grupurilor religioase. Aceste persoane de cele mai multe ori erau aşezate în ţinuturile marginii de est Soroca, Orhei-Lăpuşna, dar întâlnim şi cazuri când „oamenilor streini” li s-a permis să stea în Iaşi.Drept de a aducere populaţie de peste Nistru aveau stăpânii de moşii sau vechilii, egumenii mănăstirilor, căpitanii de margine. La fel era acceptat ca unii dregători, drept recunoştinţă pentru activitatea lor anterioară, să cheme din rândul celor care nu erau şi nu mai fost „la bir cu ţara” slujitori pe lângă propria gospodărie. Alteori imigranţii după ce treceau hotarul se adresau dregătorilor locali pentru a primi drept de aşezare.Consulatul rus de la Iaşi trebuia să-i identifice pe aceşti fugari şi să organizeze, în înţelegere cu autorităţile moldovene sau clandestin întoarcerea lor peste Nistru. Pentru a nu pierde din efectivul celor ce plăteau impozite şi dări Domnia încerca să reglementeze acest proces |
||||||
|