Articolul precedent |
Articolul urmator |
463 14 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-12-10 10:39 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
94(498) (448) |
History of Romania. Republic of Romania (133) |
SM ISO690:2012 CROITORU, Costin, GHELEŢCHI, Ion. Varia memoria antiquitatis. antichitățile din sudul Moldovei reflectate în unele izvoare narative. In: Latinitate, Romanitate, Românitate, Ed. 4, 6-7 noiembrie 2020, Chișinău. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2020, Ediția 4, pp. 18-19. ISBN 978-9975-152-56-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Latinitate, Romanitate, Românitate Ediția 4, 2020 |
||||||
Conferința "Latinitate, Romanitate, Românitate" 4, Chișinău, Moldova, 6-7 noiembrie 2020 | ||||||
|
||||||
CZU: 94(498) | ||||||
Pag. 18-19 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În cadrul acestei intervenţii autorii vor trece în revistă unele dintre cele mai interesante mărturii narative cu privire la antichităţile din jumătatea meridională a Moldovei, cuprinsă grosso-modo între Siret, Prut şi Dunăre. Capacitatea diferită de percepţie a fiecăruia dintre autorii analizaţi, propriul nivel de cultură şi, de ce nu, posibilităţile de informare de la faţa locului au influenţat întinderea, acurateţea şi calitatea descrierilor, precum şi nivelul de subiectivitate al relatărilor. Aşadar, felurite ca întindere, calitate, grad de obiectivitate chiar şi percepţie asupra realităţii, aceste surse reţin cu prisosinţă prezenţa unor monumente ale antichităţii – în special Valul lui Traian şi Castrul de la Barboşi, dar şi alte descoperiri, să le spunem „mărunte”. Dacă iniţial sunt consemnate datorită capitalului lor de popularitate şi spectaculos, ulterior sunt utilizate – în special în ceea ce îi priveşte pe cronicarii moldoveni – ca argumente de necontestat ale latinităţii/romanităţii românilor, prin urmare a continuităţii lor pe aceste meleaguri. Cum am arătat, reţin atenţia obiective ce ţin de patrimoniul imobil – vestigii antice, complexe arheologice dezvelite de săpăturile întreprinse cu mai mult sau mai puţin tact ştiinţific sau de „râvna” exploatatorilor veritabilei cariere de piatră care era Barboşiul. Pe de altă parte este vorba despre numeroase artefacte, cele mai multe descoperite se pare în contexte funerare, şi variate elemente arhitectonice provenind de la ansambluri de cult. Dacă în ceea ce le priveşte pe primele, fie şi parţial, putuseră fi văzute eventual într-un periplu prin sudul Moldovei, cunoaşterea celor din urmă trebuie pusă pe seama unor surse de informare pe care autorii relatărilor le avuseseră la dispoziţie |
||||||
|