Formarea compuşilor complecşi ai unor metale 3d cu saliciliden-tris(hidroximetil)aminometan şi saliciliden-2 amino-2-metil-1,3-propandiolîn soluţii
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
539 15
Ultima descărcare din IBN:
2023-09-11 15:20
SM ISO690:2012
PAHOLNIŢCAIA, Anastasia. Formarea compuşilor complecşi ai unor metale 3d cu saliciliden-tris(hidroximetil)aminometan şi saliciliden-2 amino-2-metil-1,3-propandiolîn soluţii. In: Integrare prin cercetare şi inovare.: Ştiinţe naturale, exacte şi inginereşti , 26-28 septembrie 2013, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, 2013, R, SNEI, pp. 83-84.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare şi inovare.
R, SNEI, 2013
Conferința "Integrare prin cercetare şi inovare"
Chișinău, Moldova, 26-28 septembrie 2013

Formarea compuşilor complecşi ai unor metale 3d cu saliciliden-tris(hidroximetil)aminometan şi saliciliden-2 amino-2-metil-1,3-propandiolîn soluţii


Pag. 83-84

Paholniţcaia Anastasia
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Teze de doctorat:
 
Disponibil în IBN: 2 iunie 2020


Rezumat

Este cunoscut faptul că grupa azometinică (C=N) în bazele Schiff  formează compuşi complecşi  stabili. Compuşii complecşi ai  bazelor Schiff în baza aminoalcoolilor manifestă activitate antimicrobiană [1].  Dar din punct de vedere practic, un mare interes prezintă calcularea constantelor de stabilitate a compuşilor coordinativi în baza saliciliden-tris (hidroximetil) aminometan(HL1) şi saliciliden-2 amino-2metil-1,3- propandiol(HL2) cu metalele bio. Prin metoda seriilor izomolare s-a depistat că saliciliden-tris (hidroximetil) aminometanul cu Cu(II), Ni(II) formează complecşi cu compoziţia 1:1, iar cu Co(II), Mn (II), Fe(II) şi Fe(III) formează complecşi cu compoziţia 1:2. Saliciliden-2 amino-2-metil-1,3- propandiol cu Co(II), Mn (II), Ni(II) Fe(II) şi Fe(III) formează complecşi cu compoziţia 1:2, iar cu Cu(II) 1:1.Pentru calculul constantelor de stabilitate, a fost folosită metoda Beneshi-Hildebrand. Constanta de stabilitate a fost calculată prin următoarea ecuaţie  [2]:  După (1) au fost construite dependenţele  = f( ). Coeficientul molar de extincţie este egal cu 1/tgα, unde α este unghiul de înclinare a linei obţinute. Constanta se calculează prin ecuaţia (1).  Tabel Constantele de stabilitate ale compuşilor complecşi  în baza saliciliden-tris (hidroximetil)aminometan (HL1)  şi  saliciliden-2-amino-2-metil-1,3-propandiol (HL2)   Ligand/sare Cu(NO3)2*3H2O CoCl2*6H2O NiCl2*6H2O MnCl2* 4H2O FeCl3* 6H2O FeSO4(NH4)2SO4* 6H2O HL1 lgβ =3,09 lgβ =4,16  lgβ=2,40 lgβ=3,75 lgβ=4,51 HL2 lgβ =6,21 lgβ =4,26 lgβ =2,27 lgβ =2,1 lgβ=5,31 lgβ =6,17   Din datele obţinute, se observă că compuşii complecşi în baza saliciliden2 amino-2-metil-1,3-propandiol cu Cu(II),Fe(II) şi Fe(III) au constanta de stabilitate mai mare decât aceeaşi complecşi în baza saliciliden-tris (hidroximetil)aminometanului. Compuşii complecşi ai  Co(II) şi Mn(II) cu  aceşti liganzi, practic, au aceeaşi constantă de stabilitate.