Discursul turistic între metaforă și pragmatism lingvistic
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
604 9
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-12 22:30
SM ISO690:2012
FOLTEA, Inesa. Discursul turistic între metaforă și pragmatism lingvistic. In: Anatol Ciobanu – omul cetăţii limba română. În memoriam: 85 de ani de la naştere: În memoriam: 85 de ani de la naştere, 17 mai 2019, Chişinău. Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2019, pp. 164-169. ISBN 978-9975-149-05-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Anatol Ciobanu – omul cetăţii limba română. În memoriam: 85 de ani de la naştere 2019
Simpozionul "Anatol Ciobanu – omul cetăţii limba română"
Chişinău, Moldova, 17 mai 2019

Discursul turistic între metaforă și pragmatism lingvistic


Pag. 164-169

Foltea Inesa
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 11 martie 2020


Rezumat

Metafora ca formă specifică de “transfer de trăsături semantice” între două obiecte, între doi termeni în scopul obținerii unui sens nou, este cunoscută demult. Istoria acestui trop începe cu istoria homo sapiens, din momentul când acesta a intuit că pentru a renova “lucrurile” trebuie să le numească „mai altfel”. Discursul turistic de abia începe să-și contureze frontierele. În plan diacronic – de cercetare el nu poate încă concura cu alte discursuri cum ar fi cel juridic, diplomatic, științific. Azi nu putem concepe o bună gândire la nivel de industrie turistică fără o exteriorizare într-o formă și într-un limbaj perfect adecvate. În această “bună gândire” metafora joacă un rol de frunte, dacă nu chiar unul primordial. Interesul persuasiv și accesibilitatea discursului turistic se leagă de actualitatea metaforei, a mecanismului semantic complex pe care aceasta o are. Metaforele discursului turistic au o funcție mai întâi de toate de “a captura”, de a dori ca “lucrurile” să fie subtilizate, chiar stilizate. Ele au mereu o încărcătură conotativă sporită, individualizată.

The metaphoras a specific form of “the transfer of semantic features” is known for a long period. It can be between two objects, between two terms in order to obtain a new meaning. The history of this trope begins with the history of homo sapiens, from the moment the later had the intuition that in order to renew “things” had to give “other names”. The touristic discourse only starts to shape its limits. In a diachronic way – of the research, it cannot compete with other types of discourse as juridical, diplomatic, or scientific… Today we cannot imagine for a good thinking at the level of touristic industry without shaping it in a form and in a perfect language. In this “good thinking” the metaphor has a leading role, or even the most important one. The persuasive interest and the accessibility of the touristic discourse are interconnected with the metaphor, at the level of its complex semantic mechanism. Metaphors of the touristic discourse has a function “to catch” the things and to wish that “these things” to be rustled. They always have a big individualized, connotative meaning.

Cuvinte-cheie
limbaj, discurs, discurs turistic, metaforă, metaforizare, normă literară, uz, pragmatism linguistic, persuasiv, persuasiune, a persuada.,

way/manner of speaking, parlance, oration, touristic speech, harangue, metaphor, metaphorize, literary norm, usage, linguistic pragmatism, persuasive, persuasion, to persuade