La studierea obiectelor și pieselor arheologice nu întotdeauna este posibil să constatăm ușor destinația lor și să stabilim particularitățile lor funcționale. Unele obiecte străvechi, construcții și lucruri sunt determinate repede și precis, iar altele necesită o studiere îndelungată și meticuloasă. În timpul cercetării așezării medievale Trebujeni-Scoc de pe Răut, printre complexele dezvelite erau ușor de identificat locuințele de tip semibordei cu cuptoare-pietrar, gropile-beci de uz gospodăresc, cuptoarele pentru reducerea fierului și alte complexe, dar ne-a atras atenție deosebită o categorie de descoperiri, funcționalitatea cărora era greu de presupus. În circa zece locuințe au fost găsite „piese” modelate dintr-o masă uniformă de cenușă, care, cel mai des, erau amplasate în podea, în gropițe speciale. Analogii pentru astfel de descoperiri nu erau cunoscute, dar cu timpul am început să ne dăm seama că aceste descoperiri sunt în legătură cu procesul de obținere a potașului – sarea de caliu a acidului carbonic (carbonat de potasiu K2CO3), substanță albă în formă de praf, în care predomină alcaliul și care se dizolvă ușor în apă. Cenușa „albă” ce rezultă de la ruguri și reprezintă acest potaș. La hidroxidul de caliu (plante, coajă de copaci, lemn) se adaugă acid carbonic (produs al arderii) și se obține carbonatul de potasiu (potaș) cu eliminarea apei. Acest preparat se folosește în sticlărie (nisip+potaș+var), la prelucrarea pieilor și a blănurilor, la înălbirea pânzei, spălatul lânii, pregătirea pâslei, în prelucrarea osului, prepararea săpunului (cenușă+potaș+grăsime) și a soluțiilor săpunoase (leșie) pentru baie, spălarea rufelor, a podelelor de lemn și a altor construcții din lemn, la producerea vopselelor, faianței, porțelanului, hârtiei, în gospodăria casnică pentru îmbibarea construcțiilor din lemn și prevenirea incendiilor, ca preparat medical, ca îngrășământ împreună cu cenușa, și chiar pentru coacerea pâinii. După cum vedem, potașul avea o largă utilizare atât în gospodăria casnică, cât și în meșteșugărit.