Europa Preistorică (Old Europe) reprezintă un concept dezvoltat în a doua jumătate a sec. XX de către cercetătoarea americană de origine lituaniană Marija Gimbutas. Autoarea a identificat, în baza numeroaselor studii, pe vechiul continent o comunitate de agricultori cu dezvoltare milenară, ce își are originile în epoca neolitică dăinuind până la începutul epocii bronzului. Interesul nostru este focusat pe situl Brînzeni III-Țiganca, ce a stat la baza delimitării aspectului Brînzeni, fenomen cultural-cronologic care marchează debutul etapei finale a epocii eneolitice. Multitudinea de procese cultural-istorice care au avut loc în această etapă au condiționat unele modificări reflectate în vestigiile arheologice, descoperite în siturile atribuite acestui aspect, dar un loc aparte îl ocupă colecția arheologică recuperată din așezarea eponimă Brînzeni III-Țiganca (satul Brînzeni, r-nul Edineț). Seria de elemente legate de topografia așezării, de sistemul defensiv, planificarea internă, arhitectura locuințelor etc., arată amploarea și importanța aspectului Brînzeni pe harta Europei de Sud-Est. De asemenea, descoperirea în contexte clare a recipientelor ceramice de tradiție centraleuropeană vine ca argument la ideea participării comunităților de tip Brînzeni la amplul proces de mișcare a diferitor grupuri de populații pe spații extinse, cauzate de factori socio-economici sau climaterici. Stabilirea dimensiunii proceselor cultural-istorice care au avut la sfârșitul mil. IV î.e.n., în regiunea nord-est carpatică, presupune o analiză detaliată a tuturor categoriilor de vestigii arheologice din așezarea Brînzeni III-Țiganca, în baza cărora poate fi stabilit locul acesteia pe harta Europei Preistorice.