Articolul precedent |
Articolul urmator |
1801 16 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-07-10 20:16 |
SM ISO690:2012 PENEL (URSUŢU), Nicoleta. „Ars bene dicendi” în slujba cuvântului. Încercare de analiză asupra celor „opt cateheze baptismale” ale sfântului Ioan Gură De Aur. In: Limba română actuală: Normă şi diversitate stilistică, Ed. 1, 11 mai 2018, Chișinău. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2018, pp. 188-196. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Limba română actuală: Normă şi diversitate stilistică 2018 | ||||||
Simpozionul "Limba română actuală: Normă şi diversitate stilistică" 1, Chișinău, Moldova, 11 mai 2018 | ||||||
|
||||||
Pag. 188-196 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Așezat în hierofanicul topos al întâlnirii cu Creatorul, dincolo de revolta febrilităţii sale gnoseologice edenice adumbrită de căderea protopărinților, omul mai poate să se regăsească doar într-o relaţie dialogică, pentru că Dumnezeu îl cheamă la Sine prin cuvânt pe omul credincios ( ןׇמֱאֶנ [ne’eman], forma Nifal a verbului aramaic ןַמׇא [‘aman] – a crede [6, 70], pentru că de la „Adamul edenic” [19, 25] „existenţa lui Dumnezeu este acceptată ca adevărată, datorită unui act de credinţă în Cuvântul Său.”[14, 11] Puţini însă au ştiut să facă acest dar,cuvântul, să devină lucrător în sufletele credincioșilor, să-i desluşească şi să-i împărtăşească încărcătura sacră,aşa cum a făcut-o în opera sa Sfântul Ioan Gură de Aur (354–407). Personalitate excepţională a celui de-al patrulea veac al erei creştine – care, deşi denumit „de aur”, purta în sine tensiunile acerbei confruntări dintre Parnasul elin şi Taborul creştin, pentru Sf. Părinte confruntarea desfăşurându-se în arena ethosului creștin unde se întâlneau față în față: cultura, civilizaţia şi credinţa. |
||||||
Cuvinte-cheie retorica, cateheze, catehumenat, Botez, credinţă |
||||||
|
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Penel (Ursuţu), N.</creatorName> <affiliation>Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, România</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro'>„Ars bene dicendi” în slujba cuvântului. Încercare de analiză asupra celor „opt cateheze baptismale” ale sfântului Ioan Gură De Aur</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2018</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'></relatedIdentifier> <subjects> <subject>retorica</subject> <subject>cateheze</subject> <subject>catehumenat</subject> <subject>Botez</subject> <subject>credinţă</subject> </subjects> <dates> <date dateType='Issued'>2018</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType> <descriptions> <description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Așezat în hierofanicul topos al întâlnirii cu Creatorul, dincolo de revolta febrilităţii sale gnoseologice edenice adumbrită de căderea protopărinților, omul mai poate să se regăsească doar într-o relaţie dialogică, pentru că Dumnezeu îl cheamă la Sine prin cuvânt pe omul credincios ( ןׇמֱאֶנ [ne’eman], forma Nifal a verbului aramaic ןַמׇא [‘aman] – a crede [6, 70], pentru că de la „Adamul edenic” [19, 25] „existenţa lui Dumnezeu este acceptată ca adevărată, datorită unui act de credinţă în Cuvântul Său.”[14, 11] Puţini însă au ştiut să facă acest dar,cuvântul, să devină lucrător în sufletele credincioșilor, să-i desluşească şi să-i împărtăşească încărcătura sacră,aşa cum a făcut-o în opera sa Sfântul Ioan Gură de Aur (354–407). Personalitate excepţională a celui de-al patrulea veac al erei creştine – care, deşi denumit „de aur”, purta în sine tensiunile acerbei confruntări dintre Parnasul elin şi Taborul creştin, pentru Sf. Părinte confruntarea desfăşurându-se în arena ethosului creștin unde se întâlneau față în față: cultura, civilizaţia şi credinţa.</p></description> <description xml:lang='en' descriptionType='Abstract'><p>Seated in the topos hierophant of the encounter with the Creator, beyond the rebellion of his edenic gnoseological feverishness, admired by the fall of the protoparinthians, man can only find himself in a dialogical relationship, because God calls Himself by the word of the faithful man (Illegible writing) – to believe [6, 70], because “from the Edenic Adam” [19, 25] because of an act of faith in His Word. [14, 11] Few people, however, knew how to make this gift, the word, to become a worker in the souls of the faithful, to understand and to share the sacred charge, so as he did in his work Saint John Chrysostom (354–407). An exceptional personality of the fourth century of the Christian period – which, although called “golden”, carried the tension of the honey confrontations between the elin Parnassus and the Christian Tabor, for the Holy Father the confrontation took place in the arena of the Christian ethos where they met face to face: culture, civilization and faith.</p></description> </descriptions> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>