Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
Ultima descărcare din IBN: 2024-05-12 11:27 |
![]() COANDĂ, Svetlana. Lucian Blaga: teoretizări și ipoteze în domeniul antropologiei. In: Colocviul Internațional de Antropologie, Ed. 4, 16-17 februarie 2023, Chişinău. Chișinău: Editura USM, 2024, Ediţia 4, pp. 16-17. ISBN 978-9975-62-682-8. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Colocviul Internațional de Antropologie Ediţia 4, 2024 |
||||||
Colocviul "Colocviul Internațional de Antropologie" 4, Chişinău, Moldova, 16-17 februarie 2023 | ||||||
|
||||||
Pag. 16-17 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Omul a fost în permanență tema de referință a gândirii filosofice blagiene. În întreaga creație a lui Lucian Blaga este evidentă unitatea dintre gândirea filosofică și științifică, scopul cercetărilor sale fiind mereu elucidarea adevărului. Această caracteristică se referă și la ideile de antropologie fizică și socio-culturală, expuse, în special, în lucrarea Aspecte antropologice. În această lucrare, care face parte din Trilogia cosmologică, L.Blaga continuă să analizeze problema centrală a trilogiilor precedente – Trilogia cunoașterii, Trilogia culturii și Trilogia valorilor – omul. El cercetează aici, îndeosebi, procesul antropogenezei, menționând că scopul lucrării este „dezlegarea problemei antropogenezei”. Viziunile sale cu referire la antropogeneză, L.Blaga le fundamentează pe examinarea unor teorii în domeniu: teoria transformistă, evoluționismul darwinist, teoria mutațiilor, concepțiile lui Spencer, ale naturalistului Uexküll ș.a. Putem afirma că gânditorul român cercetează și expune, într-o anumită măsură, istoria ideii de evoluție, începând cu evocarea acestei idei la Nicolaus Cusanus, apoi la Buffon, Kant, Herder, Erasmus, Darwin si Lamarck, menționând că e necesar de ținut seama, îndeosebi, de „climatul ideologic-științific” si nu doar de cel „cultural-general”, deoarece fără de aceasta „nu se va putea face nici un pas înainte în problemele ce se pun în legătură cu ființa și originea omului”. Lucian Blaga apreciază ideea selecției naturale ca una din marile idei ale secolului al XIX-lea, accentuând saltul făcut de om de la „biologic” la „social”. El îmbină cercetările biologice ce țin de domeniul antropologiei fizice cu aspecte ale antropologiei socio-culturale, cercetând caracteristici specifice spiritualității umane. Prin teoretizările și concluziile din lucrarea Aspecte antropologice, care e apreciată de cercetătorii operei sale ca fiind „cel mai științific text al lui Blaga”, gânditorul român contribuie substanțial la înțelegerea originii și evoluției omului, a locului omului în lume, a specificului omului creator de cultură și civilizație. |
||||||
Cuvinte-cheie om, antropogeneză, evoluţie, creaţie, cultură, man, anthropogenesis, evolution, creation, culture |
||||||
|