Republica Moldova se află în topul țărilor afectate semnificativ de fenomenul migrației economice. Pe parcursul anilor migrația a adus multiple beneficii populației țării, dar și diverse provocări de ordin economic, social și psihologic. De exemplu, pentru instituția familiei aceasta are implicaţii sociale mai mult negative, printr-o dublă influenţă: asupra dimensiunii maritale a familiei (transformarea rolurilor de gen, înstrăinarea soţilor ori soțiilor plecați peste hotare etc.); asupra dimensiunii parentale a familiei (socializarea defectuoasă a copiilor, maturizarea precoce/ asumarea prematură a rolurilor de adult, comunicarea problematică cu părintele plecat). Dimensiunea psihologică vizează starea psihoemoțională a femeilor și bărbaților reveniți de la munca de peste hotare, a copiilor acestora ș.a. În baza mai multor studii de caz, realizate în cadrul serviciilor de asistență psihologică, s-a constatat că multe femei migrante, revenind acasă, suferă de depresie, anxietate, stres. În pofida contribuțiilor semnificative la bunăstarea familiilor, revenind acasă, acestea se simt rupte de context, înstrăinate de familii (în special de copii), cu simțul culpabilității pentru problemele cu care se confruntă familia. În perioada migrației, femeile au cunoscut un stil diferit de trai, o altă cultură, au adoptat valorile și comportamentele existente în țările de destinație și în mediile sociale, diferite de cele existente în Moldova. Toate aceste experiențe au avut un impact considerabil asupra femeilor; în rezultat, viața și percepțiile asupra multor aspecte s-au schimbat. La reîntoarcerea în țară, femeile se confruntă cu aceleași probleme, iar puține ar accepta să se întoarcă la modul anterior de viață. Considerăm că implicarea femeilor revenite din migrație în programe de reabilitare în conexiune cu componente de dezvoltare personală pot contribui la îmbunătățirea stării psihoemoționale și, respectiv, a calității vieții acestora.

The Republic of Moldova is in the top of the countries significantly affected by the phenomenon of economic migration. Over the years, migration has brought multiple benefits to the country's population, but also various economic, social and psychological challenges. For example, for the institution of the family, this has more negative social implications, through a double influence: on the marital dimension of the family (transformation of gender roles, estrangement of husbands or wives who have gone abroad, etc.); on the parental dimension of the family (defective socializationof children, early maturation/premature assumption of adult roles, problematic communication with the parent abroad). The psychological dimension concerns at the psycho-emotional state of women and men returned from working abroad, their children, etc. Based on several case studies, carried out within psychological assistance services, it was found that many migrant women, returning home, suffer from depression, anxiety, stress. Despite significant contributions to the well-being of families, returning home, they feel disconnected from the context, estranged from families (especially children), with a sense of guilt for the problems the family faces. During the period of migration, women experienced a different lifestyle, a different culture, adopted the values and behaviors existing in the countries of destination and social environments, different from those existing in Moldova. All these experiences had a considerable impact on women, as a result their lives and perceptions on many aspects changed. Upon returning to the country, women face the same problems, and few would accept to return to their previous way of life. We believe that the involvement of women returned from migration in rehabilitation programs in connection with personal development components can contribute to improving their psycho-emotional state and, respectively, their quality of life.