Gheorghe V. Madan, fără îndoială, este unul din cei mai talentați scriitori pe care i-a dat Basarabia. Fiind numit de contemporani „Creangă al Basarabiei”, creația sa a rămas peste ani actuală, dar și importantă. În opera lui Gheorghe V. Madan putem identifica și unele aspecte ale stratificării sociale în mediul tradițional românesc. În centrul atenției se află țăranul moldovean, care, potrivit lui, abia mai e în stare să-și câștige hrana sub greutatea multor poveri. Firește, țăranul în neștiința sa se mângâie cu vorbele: Așa a vrut Dumnezeu! Însă, autorul consideră că una dintre cauzele sărăciei este fudulia. Aceasta nu aduce altceva decât desfrâu, sărăcie, datorii și nefericire. Totuși, o mare parte din vină o poartă și elita intelectuală – preoții, dar și ceilalți cărturari. Potrivit scriitorului, „cei mai mulți dintre preoți se mărginesc numai la îndeplinirea slujbei și a treburilor bisericești, astfel că toată învățătura lor înaltă nu folosește nimica țăranilor. Nu se străduiesc să-i școlească pre oameni, să-i lumineze și să-i povățuiască prin pilde bune la cele frumoase și folositoare”. Gheorghe V. Madan nu a fost singurul autor care a scris despre rolul elitelor într-o societate. În viziunea economistului Albert O. Hirschman, elitele sunt „operatorii strategici ai dezvoltării, când societățile înregistrează un progres real și răspunderea subdezvoltării când societățile ajung în impas”. Opera lui Gheorghe V. Madan ocupă un loc de cinste în patrimoniul cultural al neamului nostru. Unii cercetători consideră că după Creangă, aproape nimeni n-a mai scris într-o limbă așa de frumoasă, căutând să întrebuințeze expresiile cele mai potrivite ale țăranului moldovean.