Viţa de vie este considerată o plantă foarte veche, ea a fost luată în cultură acum 8000-10000 ani. În zilele noastre această cultura este răspândită pe toate continentele, astfel în anul 2000 plantaţiile viticole ocupau o suprafaţă de 7847 mii ha, cea mai mare suprafaţă din sec. XXI a fost înregistrată în anul 2003 – 7884 mii ha, timp de 10 ani această suprafaţă s-a redus cu 5 % (7519 mii ha). Suprafeţele viticole în ţările lider în anul 2000, în % din suprafaţa totală mondială: Spania – 15,7; Franţa – 11,6; Italia – 11,6; Turcia – 7,3; SUA – 5,2 şi China - 3,8. Iar în anul 2013, aceste ţări au următorul procentaj: Spania – 13,6; Franţa – 10,5; Italia – 10; Turcia – 6,7; SUA – 5,4 şi China 9. China este unica ţară care îşi lărgeşte suprafeţele, cu astfel de tempou, peste 5-10 ani, ea poate să ajungă numărul 1 în lume şi după suprafaţa plantaţiilor viticole, ea fiind deja prima în lume după producerea strugurilor de masă, constituind 34% (84mil.q). Producţia globală a strugurilor în anii 2000-2013 variază între 610 şi 747 mil. q, productivitatea este într-o creştere continuă, datorită obţinerii soiurilor noi mai rezistenţi la factorii negativi. Ţările lider supa producerea strugurilor de masă sunt: China, India, Turcia, Iran, Egipt, Italia, Chile, Uzbekistan, SUA şi Brazilia. În R. Moldova, ca şi în majoritatea ţărilor, suprafaţa plantaţiilor viticole este într-o continuă descreştere. Suprafaţa totală din 2013 este cu 1,1 mii ha mai puţin faţă de anul 2001, şi pe rod cu 3,6 mii ha. O parte din suprafeţele plantaţilor viticole sunt împărţite în plaiuri şi microraioane vitivinicole, favorabile producerii vinurilor cu denumirea de origine (VDO). Aceste plaiuri produce un număr mic de soiuri pe o suprafaţă destul de mare. Plaiul Tigheci şi Şişcani fac parte din cele 28 de microraioane, ele sunt producătoare doar de soiul Aligote, ambele pe o suprafaţă de 200 ha. Purcari, are cele mai multe soiuri pe suprafeţele sale: Cabernet Sauvignon (120 ha), Merlot (150 ha), Malbec (30 ha), Saperavi (30 ha) şi Rara neagră (30 ha). Cea mai mare suprafaţă o constituie microraionul Cazaiac (450 ha), producând următoarele soiuri: Chardonnay (150 ha), Sauvignon (200 ha) şi Merlot (100 ha). Productivitatea de struguri, în Republica Moldova, în anii 2002-2013, a fost înregistrată între 466 şi 686 mii t, cele mai mici cantităţi au fost înregistrate în anii (2005, 2006, 2010, 2012), când condiţiile au fost favorabile pentru dezvoltarea manei viţei-de-vie, ea fiind factorul negativ. Exportul strugurilor creşte continuu, în anul 2005 s-au exportat 2454 mii $, 2011-17554 mii $, 2012-14494 mii $ şi în 2013-17028 mii $, fiind exportate spre Federaţia Rusa, Bulgaria, Polonia ş.a. În Republica Moldova se importă struguri din Turcia, Iran ş.a., în 2005 s-a importat in valoare de 465 mii $, 2011-6159 mii $, 2012-3406 mii $ şi în anul 2013-4685 mii $. Strugurii sunt materia primă pentru vinuri, vinurile sunt cele mai recomandabile băuturi, având o compoziţie destul de bogată pentru organismul uman. În anii 2000-2014, s-au făcut înregistrările producţiei mondiale de vinuri, astfel cea mai mică cantitate a fost produsă în anul 2010 (259 Mhl), iar cea mai mare cantitate, în 2004 (298 Mhl). În anul 2014, în productivitatea vinicolă s-au plasat în top Franţa (46 Mhl), Italia (44,4 Mhl), Spania (37 Mhl), ş.a. În R. Moldova, în perioada 2002-2013, vinurile din struguri s-au produs în cantităţi cuprinse 12462,7 mii dal (2011) şi 36288 mii dal (2005), vinurile spumante între 499,7 mii dal (2009) şi 1051,3 mii dal (2005), iar divinurile, între 661,1 mii dal (2003) şi 4780,7 mii dal(2005). O parte din aceste producţii au fost exportate, exportul sticlelor se clasifica în două categorii: sticle cu volumul de până la 2l şi sticle cu un volum mai mare de 2l. În anii 2009-2013 sau exportat sticle cu volumul de până la 2l, între sumele 71506 (2011) şi 82845 (2009), mii dolari, iar acele cu volumul mai mare de 2l, între sumele 38461 (2009) şi 68027 (2013). În R. Moldova fiind un volum satisfăcător de vin, se mai importă şi din alte ţări, cele mai mari cantităţi înregistrate au fost în 2010, 1880mii $ - cu sticle de până la 2l şi 901 mii $ - cu sticle mai mari de 2l. În urma cercetării, s-au obţinut următoarele concluzii: 1.Reformele începute în ramura vitivinicolă, au impact integru în economia locală: legislativ,cadastral, financiar, agrotehnic, ecologic, asigurării cu locuri de muncă şi specializarea pieţei în regiune; 2.În situaţia dificilă se propun măsuri de ameliorare a calităţii şi de înnoire a sortimentului vitivinicol; 3.Promovarea vinului pe plan naţional cât şi mondial, ca produs biologic ce prelungeşte viaţa, ocupând locul central în civilizaţia actuală pentru consumatorii de orice generaţie.