Reziduurile şi deşeurile agroindustriale ale tomatelor ca sursă de substanţe biologic active cu semnificaţie ecologică
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
289 6
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-28 11:57
SM ISO690:2012
BOBEICĂ, Valentin, MARCU, Oxana, CHINTEA, Pavel. Reziduurile şi deşeurile agroindustriale ale tomatelor ca sursă de substanţe biologic active cu semnificaţie ecologică. In: Ecological Chemistry, Ed. 3rd, 20-21 mai 2005, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2005, 3rd, p. 315. ISBN 9975-62-133-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Ecological Chemistry
3rd, 2005
Conferința "Ecological Chemistry"
3rd, Chişinău, Moldova, 20-21 mai 2005

Reziduurile şi deşeurile agroindustriale ale tomatelor ca sursă de substanţe biologic active cu semnificaţie ecologică


Pag. 315-315

Bobeică Valentin1, Marcu Oxana1, Chintea Pavel2
 
1 Universitatea de Stat din Moldova,
2 Institutul de Genetica şi Fiziologie a Plantelor
 
 
Disponibil în IBN: 7 septembrie 2021


Rezumat

Producerea şi utilizarea pesticidelor, fitostimulenţilor, altor agropreparate naturale, utilizarea în scopuri utile a deşeurilor agricole şi agroindustriale pot fi privite ca compartimente distincte ale agriculturii ecologice. Mai multe cercetări şi studii arată că multe plante alimentare pot servi şi ca surse de substanţe biologic active (SBA), pesticide, reglatori ai creşterii şi dezvoltării, de materii prime pentru anumite produse, ceea ce sporeşte randamentul utilizării plantelor agricole, reduce din necesităţile de a ocupa noi terenuri agricole cu plante speciale (medicinale, aromatice, plante producătoare de pesticide etc.) sporeşte şansele substituirii unor preparate agrochimice sintetice, adesea antiecologice, cu preparate naturale, uşor degradabile în biosferă. În urma cercetărilor noastre a fost elaborată o schemă de prelucrare aprofundată a plantei de tomate (Licopersicon esculentum L.) şi deşeurilor formate din ea. Partea aeriană a acestei plante, rămasă după culesul fructelor (reziduu agricol), conţine, conform determinărilor noastre, 0,2 – 0,8% (în dependenţă de soi) de tomatină – un glicoalcaloid bioactiv, în particular, patentat ca nematicid. Tomatina la rândul ei serveşte ca materie primă pentru obţinerea, prin hidroliză acidă, a alcaloidului steroidic – tomatidina. Seminţele rămase după prelucrarea fructelor în suc şi pastă de tomate (deşeuri agroindustriale) sunt surse bogate în SBA. În primul rând poate fi extras uleiul (6-8%), şi glicozida furostanolică tomatozida. Aceasta extrasă din seminţe (1-2%) este principiul activ al preparatului „Ecostim” – stimulent al creşterii şi dezvoltării plantelor, înregistrat în Republica Moldova. Prin hidroliză acidă, termodegradare, fermentoliză cu ß-glucozidază tomatozida trece în forma spirostanolică – tomatonina. Această triozidă steroidică posedă un spectru larg de activităţi biologice: de la fitostimulent până la anticancerigen. În urma degradării termice tomatonina scindează până la tigogenină, un C27 – steroid care poate servi ca substanţă iniţială în sinteza unor compuşi steroido-hormonali. Uleiul din seminţele de tomate poate fi utilizat la fabricarea unor produse farmaco-cosmetice.