Articolul precedent |
Articolul urmator |
438 16 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-03 07:29 |
SM ISO690:2012 PROHIN, Andrei. Mărțişorul în sud-estul Europei. In: Sub semnul Mărţişorului, 11 noiembrie 2015, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, 2015, pp. 72-79. ISBN 24363573658. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Sub semnul Mărţişorului 2015 | ||||||
Sesiunea "Sub semnul Mărţişorului " Chişinău, Moldova, 11 noiembrie 2015 | ||||||
|
||||||
Pag. 72-79 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Mărţişorul este purtat de mai multe comunități din sud-estul Europei (români, bulgari, macedoneni, albanezi, greci ş.a.). Confruntarea obiceiurilor populare din acest areal geografic relevă particularităţi regionale, dar şi câteva constante ale tradiţiei mărţişorului. În majoritatea cazurilor, denumirea Mărţişorului derivă din numele lunii martie, amuleta constă din două culori (mai frecvent, alb şi roşu), având menirea de a-şi proteja purtătorul şi a-l înzestra cu virtuţi. În contextul datinilor de la începutul lunii martie, la români şi popoarele balcanice, mărţişorul se înscrie între practicile care mediază trecerea la un nou ciclu vital. În opinia etnologilor, mărţişorul rezumă, în limbajul simbolic al ritualurilor, legenda despre Baba Dochia, atestată în întregul bazin mediteranean. |
||||||
Cuvinte-cheie sud-estul Europei, mărțișor, tradiţii populare, rituri de trecere, Baba Dochia, South-Eastern Europe, martsishor, traditional customs, rites of passage, Baba Dochia [Granny Dochia] |
||||||
|