A diachronic analysis of monetary units in Great Britain, Russia and the Republic of Moldova
Закрыть
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
396 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-05-23 10:37
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
336.7+339.7 (2)
Денежное обращение. Банковское дело. Биржи (774)
Международные финансы (241)
SM ISO690:2012
COLENCIUC, Inna. A diachronic analysis of monetary units in Great Britain, Russia and the Republic of Moldova. In: EcoSoEn, 2020, nr. 3-4, pp. 91-96. ISSN 2587-344X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
EcoSoEn
Numărul 3-4 / 2020 / ISSN 2587-344X /ISSNe 2587-425X

A diachronic analysis of monetary units in Great Britain, Russia and the Republic of Moldova

Analiza diachronică a unităților monetare în Marea Britanie, Rusia și Republica Moldova

CZU: 336.7+339.7
JEL: E42, E44

Pag. 91-96

Colenciuc Inna
 
Free International University of Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 29 decembrie 2020


Rezumat

The present article is devoted to a diachronic analysis of monetary units in English, Russian and Moldovan linguacultures. The author highlights the genesis and the development of money in Great Britain, Russia and the Republic of Moldova. The research is carried out on the creation of the terms related to money in these countries. As a part of the study, it has been discovered that the historical development of monetary units in the three linguacultures has certain common characteristics: initially using coins of the Byzantine Empire such as “bezant” and “millearences” before the emergence of local money, numerous borrowings, in particular, from the Latin language as well as the design of money. The article also provides the etymology of basic units of currency such as the “pound sterling” and “penny” in English, the “ruble” and “kopeck” in Russian and the “leu” and “ban” in Romanian. The main motives for assigning names to monetary units are the image, colour, material or precious metal, and a political leader’s name. The image engraved on coins is the most common reason for nominating them. The concluding part of the article deals with similar and different features of monetary units in the three linguacultures. Apart from its economic function, money has always been an important social, psychological, philosophical and linguistic category. As a universal means of payment, it is among the earliest notions implying emotionless precision and accuracy in handling. Analyzed from an attitudinal point of view, money has always evoked differing and conflicting emotions in people, lying at the bottom of numerous crimes throughout centuries. Old chronicles, ancient and modern judicial documents, and a great deal of literary and publicist works serve as the source of emotional assessment of the presence or absence of material or moral well-being measured with the help of money. The corpus of money-related lexical units differs in richness from nation to nation, being influenced by past events, social beliefs, and dominant ideology. The relevance of the theme is conditioned by the process of global integration in the modern world and a growing interest in the ethno-cultural issues.

Articolul de față este dedicat analizei diacronice a unităților monetare în lingvicultura engleză, rusă și moldovenească. Autorul evidențiază geneza și dezvoltarea banilor în Marea Britanie, Rusia și Republica Moldova. Cercetarea reflectă crearea termenilor legați de bani în aceste țări. Ca parte a studiului, s-a descoperit că dezvoltarea istorică a unităților monetare în cele trei linguaculturi are anumite caracteristici comune: folosind inițial monede ale Imperiului Bizantin precum „bezant” și „milearențe” înainte de apariția banilor locali, au avut loc numeroase împrumuturi, în special, din limba latină, la fel precum în designul monedelor. Articolul oferă, de asemenea, etimologia termenilor care definesc unitățile de bază ale monedelor, cum ar fi „pound sterling” și „penny” în engleză, „rubly” și „kopeika” în limba rusă sau „leu” și „ban” în limba română. Principalele motive pentru atribuirea de nume unităților monetare sunt imaginea, culoarea, materialul sau metalul prețios, ori numele unui lider politic. Imaginea gravată pe monede este cel mai frecvent motiv pentru nominalizarea acestora. Partea finală a articolului tratează trăsături similare și diferite ale unităților monetare în cele trei limbi. În afară de funcția sa economică, banii au fost întotdeauna o importantă categorie socială, psihologică, filosofică și lingvistică. Ca mijloc universal de plată, prezintă primele noțiuni care implică precizie și acuratețe în utilizarea fără emoții. Analizați din punct de vedere atitudinal, banii au evocat întotdeauna emoții diferite și conflictuale la oameni, situându-se în fundul numeroaselor infracțiuni de-a lungul secolelor. Cronicile vechi, documentele judiciare antice și moderne și o mulțime de lucrări literare și publicitare servesc drept sursă de evaluare emoțională a prezenței sau absenței bunăstării materiale sau morale măsurate cu ajutorul banilor. Corpusul unităților lexicale legate de bani diferă în bogăție de la națiune la națiune, fiind influențat de evenimente din trecut, credințele sociale și ideologia dominantă. Relevanța temei este condiționată de procesul de integrare globală în lumea modernă și de un interes tot mai mare pentru problemele etno-culturale.

Cuvinte-cheie
concept, money, monetary unit, linguacultural study, etymology, diachronic analysis,

concept, bani, unitate monetară, studiu lingvacultural, etimologie, analiză diacronică