Designul grafic al cărților cu operele poetice are anumite particularități specifice, prin care se deosebesc de celelalte genuri literare. Acesta include elemente de format, dimensiune, font, copertă, compoziție în cadrul paginilor desfășurate, ilustrații ce înconjoară textul sau plasate în părți etc. Studiul de față este consacrat cercetării particularităților de evoluție ale graficii de carte moldovenești ce ilustrează operele literare poetice. Scopul cercetării constă în crearea și valorificarea registrului de opere grafice, reieșind din subiectul și genul literar abordat în plan ilustrativ. Studiul dictează mai multe etape de aprofundare în analize și discuții științifice, inclusiv în cele ce se referă la estetica și critica literără. Pentru etapa inițială a cercetărilor s-a stabilit selecția și introducerea în circuitul științific a operelor grafice ce ilustreză arta poetică. Această metodă favorizează studierea relațiilor imagine-text și alte particularități interpretative din domeniu. Pentru această etapă a fost selectată opera poetică a autorilor antici și a marilor clasici europeni și români ilustrată de autorii moldoveni. Au fost studiate principiile și sarcinile estetice, literare și artistice. Spre exemplu, în cadrul conceptelor operaționale poetice, a fost determinată relaţia „divinitate – poet – operă” (raportul poetului cu lumea sau cu divinitatea; relaţia poet – creaţie sau sursă de inspiraţie; rolul său social), ca factor de diferenţiere între poezia românească din sec. XIX şi poezia modernă a sec. XX. Dacă pentru Octavian Goga actul de creaţie poetică era mediat de divinitate, pentru Alexandru Macedonski artele poetice moderne reflectă ideea filozofică a morţii lui Dumnezeu, proclamată de Nietzsche. Pentru Tudor Arghezi, poezia înseamnă act de contopire a ceea ce se numuște „slova de foc” (inspiraţia) şi „slova făurită” (meșteșugul). Lucian Blaga plasează eul creator în centrul universului ale cărui mistere se protejează prin transfigurare artistică, iar creaţia poetică este o cale de cunoaştere (luciferică) etc. Asemenea construcții analitice ne interesează și din punctul de vedere al studierii operelor de grafică de carte națională, în raporturi „poet – grafician – operă”; „opera literară – concept grafic – ilustrație” etc. Este important să distingem măsura în care artiștii plastici s-au apropiat, sau invers, s-au distanțat de aceste tratări estetice, cum au reușit ei să reflecte propriile viziuni estetice, analizând creația poetică în plan grafic sau de design. Studiul de față este axat pe analiza speciilor, subiectelor și simbolurilor poetice abordate în grafică de carte, cu exemple de ilustrații semnate de diferiți graficieni moldoveni, la diverse etape istorice. Astfel, poezia eminesciană a fost ilustrată atât de graficienii de referință ca Igor Vieru, Gheorghe Vrabie, Isai Cârmu, Ion Sfeclă, Oleg Cojocaru, Eudochia Zavtur, Simion Zamșa și Elena Karacențev, precum și de artiști tineri ca Olesea Șibaeva care abia se lansează în domeniu. Analiza comparativă a operelor grafice consacrate unui subiect poetic concret ne oferă posibilitatea stabilirii tendințelor și principiilor de tratare plastică a artei poetice pe parcursul perioadelor sovietice și post-sovietice, cât și a importanței subiectului sau genului abordat pentru cariera ilustratorului de carte.