Patrimoniul cultural este o bogăţie inestimabilă sub aspect cultural, social şi economic. El are o putere impresionantă de a ameliora viaţa. Monumentele de arhitectură, cartierele istorice, peisajele culturale ne îmbogăţesc şi ne ajută să menţinem sentimentul de apartenenţă la o comunitate etnică. Susţinerea acestuia necesită eforturi la toate nivelele. Instituţiile de învăţământ îşi aduc o contribuţie importantă în cunoaşterea, protejarea şi promovarea lui. Patrimoniul cultural devine un subiect tot mai important şi mai discutat. Necesitatea unor astfel de discuţii este dictată de extinderea tot mai intensă a unor situaţii şi stări de fapt prin care trece patrimoniul cultural naţional şi cel universal. În culegerea de faţă sunt incluse materialele Conferinţei ştiinţifice naţionale cu participare internaţională „Patrimoniul cultural naţional şi universal: dialog istoric‖, Ediţia a II-a, care a avut loc pe 27–28 aprilie 2018, la Chişinău, şi care a fost organizată de Catedra de Geografie şi Patrimoniu Cultural, împreună cu cercetătorii din cadrul proiectului ştiinţific instituţional „Patrimoniul cultural naţional şi universal în sistemul educaţional‖ de la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă‖ în parteneriat cu Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova.  Volumul cuprinde 36 articole integrate în şase compartimente.  Primul compartiment – Probleme generale ale cercetării patrimoniului cultural include 2 articole: Dr. hab. Elena PLOŞNIŢĂ, secretar ştiinţific al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, îşi expune opinia privind Educaţia pentru patrimoniu, iar Dr. Adrian DOLGHI, vice-director al Institutului Patrimoniului Cultural, şi Dr. Alina FELEA – cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie (Republica Moldova). realizează un şir de reflecţii privind originea şi apartenenţa etnică a populaţiei majoritare din Basarabia în sursele Imperiului Rus (sec. XIX – înc. sec. XX). Compartimentul Potenţialul valoric spiritual şi moral al patrimoniului cultural cuprinde studiile cercetătorilor de la Institutul Patrimoniului Cultural (Republica Moldova) şi de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă‖, care pun în valoare marcherii etnoculturali şi codurile culturale ale limbilor conlocuitorilor din această zonă (Dr. Tatiana ZAICOVSCHI), scot în evidenţă noile abordări şi tratări teoretice privind patrimoniul naţional şi universal în istoriografia contemporană (Dr. Angela LISNIC), examinează actele de binefacere, istoricul bisericii Ciufli din ţinut şi aportul instituţiilor publice la valorificarea patrimoniului cultural mobil şi imobil din Basarabia (1918-1940) (Dr. Olga GARUSOVA, Drd. Maria ŞEVCIUC), analizează unele aspecte ale culturii cotidiene din oraşul Chişinău din perioada interbelică (Irina IJBOLDINA), definesc identitatea religioasă a găgăuzilor în literatură (Dr. Diana NICOGLO), examinează Parcul Naţional Orhei (masterand Sergiu SUVAC), prezintă istoricul şi prezentul Podului Feroviar de la Ungheni ca atracţie turistică (masterand Nicolae MĂMĂLIGĂ). În compartimentul Protejarea patrimoniului arheologic şi etnografic sunt prezentate rezultatele cercetării subiectului protecției patrimoniului arheologic prin prisma instrumentelor juridice (masterand Nicolai VOITIC), sunt descrise obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Dragobete (Valentina SAMOILENCO), sunt evidenţiate particularităţile portului ucrainean din nordul Moldovei (Dr. Victor COJUHARI), se realizează o analiză comparativă asupra etimologiei unor noţiuni autohtone din cultura găgăuzilor (Dr. Evdochia SOROCEANU), este examinată activitatea breslei marinarilor din Basarabia din a II-a jumătate a sec. XIX ca element al patrimoniului etnografic local (drd. Mihai MELNIC). Un subiect aparte revine covoarelor ca valoare în identitatea culturală (Dr. Ludmila MOISEI şi masteranda Inga CORNEICIUC). Compartimentul Cercetarea şi punerea în valoare a patrimoniului artistic prezintă studiile colegilor atât din Republica Moldova, cât şi din Romania. Drd. Anca ALTIPARMAC, realizează o analiza comparativă a compoziţiei „Judecata de Apoi‖. Dr. Alla CEASTINA şi masterand Vasile MANICA, prezintă istoriografia referitoare la viaţa şi activitatea lui Al. Bernardazzi în Basarabia şi situaţia bisericilor de lemn din Republica Moldova. Încheie compartimentul studiul realizat de Drd. Maria POSTEA, dedicat edificiilor culturale din bazinul Bârladului.  Următorul compartiment – Impactul discursului ideologic asupra patrimoniului cultural este prezentat prin demonstrarea rolului pe care îl are universitatea ca lăcaş de educaţie, cultură şi cercetare (Dr. Valeria COZMA), subliniind rolul factorului cultural în procesul de Unire a Basarabiei cu România (Dr. Valentin BURLACU), ca apoi să fie analiză componenţa etnică a colectivelor artistice şi a Uniunilor de creaţie din RSSM în primii ani după reanexare la URSS (Dr. Valentina URSU) şi să se demonstreze care sunt tendinţele de adaptare a administraţiei săteşti din RSSM la modul de viaţă sovietic în perioada înfometării artificiale (1944-1947) (Dr. Mariana S. ŢARANU), urmate de un şir de reflecţii asupra valorilor morale în presa din Republica Moldova (Dr. Valentina ENACHI), şi prezenţe ale culturii evreieşti în patrimoniul cultural al Republicii Moldova (Drd. Rodica NASTAS), și o caracterizare a mijloacelor de popularizare a patrimoniului cultural (student Alexandru OBADĂ).Rolul patrimoniului cultural în procesul educaţional este titlul ultimului compartiment. Autorii articolelor înserate aici au pus accent pe aspectul educaţional al valorificării patrimoniului universal şi naţional. Astfel a fost susţinută ideea educaţiei pentru patrimoniu (Dr. Gherghina BODA), se demonstrează rolul comunităţii în păstrarea patrimoniului cultural (masteranda Olesea COTIUJANU), se arată locul muzeului satului ca element de educaţie pentru patrimoniu (profesoara Margarita ROTARI), sunt scoase în evidenţă valorile pedagogice ale învăţământului preuniversitar. (Drd. Violeta BRAGUŢA), se demonstrează importanţa studierii patrimoniului cultural al Basarabiei interbelice la lecţiile de Istorie în clasa a XII-a şi la disciplinele opţionale (Drd. Maria ŞEVCIUC), se prezintă modele de instruire spirituală pentru fete (Drd. Svetlana DOCHINA), sunt aduse ca obiect de studiu în şcoală cimitirele soldaţilor prizonieri (Drd. Ana-Maria DOLGOŞ), se prezintă proiectul şcolar „Arborele genealogic‖ (profesoara Tatiana CECHINA).  Sperăm ca studiile din prezenta culegere să fie de un real folos pentru toţi cei ce sunt preocupaţi de problematica patrimoniului universal şi naţional. Iar exemplele aduse în acest volum să fie un sprijin pentru cadrele didactice din sistemul preuniversitar şi universitar privind valorificarea şi protejarea patrimoniului ca un bun al tuturor.