Echinacea purpurea (L.) Moench. este o specie perenă, originară din America de Nord de la care se foloseşte în scop terapeutic partea aeriană, iar la plantele din anul IV se pot folosi şi rădăcinile. Partea aeriană conţine flavonozide, polizaharide, derivaţi ai acidului cafeic, ulei volatil etc. Preparatele medicamentoase din această plantă contribuie lacreşterea sistemului de autoapărare a organismului (prin mobilizarea leucocitelor şi mărirea activităţii fagogitozei) şi inhibă multiplicarea viruşilor. Extractele şi formele farmaceutice cu extracte se folosesc în urologie, ginecologie şi în medicina internă. Herba de echinacea constituie materia primă pentru obţinerea de preparate antivirale, antitumorale, imunostimulente, cicatrizante, antiinflamatoare si diuretice. Cercetările au fost efectuate în perioada 2009-2012 la S.C.D.A. Secuieni pe un sol cernoziom cambic tipic într-o experienţă bifactorială şi s-a amplasat după metoda parcelelor subdivizate în patru repetiţii. Factorii experimentaţi au fost: distanţa între rânduri cu trei graduări: 37.5 cm, 50.0 cm şi 62,5cm şi distanţa între plante pe rând cu trei graduări: nerărit, 15 cm şi 20 cm.Analizele privind conţinutul în principii active s-au efectuat la C.C.B. „Stejarul” Piatra Neamţ şi s-au realizat pe diverse tipuri de extracte obţinute din plantele uscate de Echinacea purpurea (L.) Moench. din anul III de vegetaţie. În anul II de vegetaţie, cea mai ridicată producţie de herba uscată (68,87 q/ha) s-a obţinut la varianta semănată la distanţa de 50 cm între rânduri, sporul asigurat statistic faţă de martor – semănat la 37,5 cm între rânduri a fost de 18,33 q/ha (36%). Sporurile de producţie obţinute prin rărirea plantelor pe rând la 15 cm şi 20 cm au fost de 2% respectiv 1%. În anul III de vegetaţie al plantelor, producţia cea mai mare de herba (69,58 q/ha) s-a obţinut la varianta unde plantele s-au semănat la distanţa de 50 cm între rânduri, sporul asigurat statistic faţă de martorul – semănat la distanţa de 37,5 cm între rânduri fiind de 5,04 q/ha (8%). Sporul de producţie obţinut prin rărirea plantelor pe rând la 15 cm a fost de 2,61 q/ha (4%).În anul 2012 la plantele din anul IV de cultură, cea mai ridicată producţie de herba (73,41 q/ha) s-a obţinut tot la varianta unde plantele au fost semănate distanţa de 50 cm între rânduri, diferenţa faţă de martor – semănat la 37.5 cm între rânduri (64,29 q/ha) fiind de 9,12 q/ha (14%). La distanţa de 62.5 cm între rânduri producţia obţinută a fost de 66,16 q/ha, diferenţa faţă de martor fiind de 1,87 q/ha (3%). În ceea ce priveşte distanţa între plante pe rând, producţia cea mai mare s-a obţinut la distanţa de 15 cm, diferenţa faţă de martor – nerărit (68,45 q/ha) fiind de 0,45 q/ha, respectiv 1% (Tabelul 3). În medie pe cei trei ani (2010-2012), producţia cea mai mare de herba uscată s-a obţinut la distanţa de 50 cm între rânduri (70,62 q/ha), diferenţa faţă de martor – semănat la 37,5 cm între rânduri fiind de 10,83 q/ha (17%). Sporul de producţie obţinut prin rărirea plantelor pe rând la 15 cm a fost de 1,49 q/ha (2%). Sub influenţa interacţiunii factorilor cercetaţi cea mai mare producţie medie pe cei trei ani (73,38 q/ha) s-a obţinut la varianta semănată la distanţa de 50 cm între rânduri şi 15 cm între plante pe rând. În ceea ce priveşte conţinutul în principii active, distanţa între rânduri a influenţat pozitiv acumularea acestora. Astfel, concentraţia de acid cafeic a fost mai mare de 36,824 mg/100 ml tinctură la varianta semănată la distanţa de 50 cm între rânduri şi 15 cm între plante pe rând. La aceeaşi variantă şi conţinutul în rotozidă şi hiperozidă a fost mai mare de 2,800 mg/100 ml tinctură şi respectiv 0,489 mg/100 ml tinctură.