Una dintre problemele majore ale dezvoltării agriculturii Republicii Moldova, prin revitalizarea sectorului de creştere a animalelor este creştereaproducţieide furaje, care potoferi un fluxgarantat de nutreţuri echilibrate din punct de vedere cantitativ şi calitativ pe tot parcursul anului, în conformitate cu cerinţele fiziologice ale animalelor.Un rol important în rezolvarea problemelor sus-menţionate îl au introducerea, aclimatizarea şi implementarea în cultură a speciilor de plante perene erbacee cu creştere intensivă din familia Polygonaceae care pot să asigurare cu nutreţuri vegetale animalele. Obiect de studiu au servit plantele furajere netradiţionale din familia Polygonace, genul Polygonum: P.sachalinense F. Schmidt, P. weyrichii Fr. Schmidt, P. divaricatum L. şi din genul Rumex: R. patientia L., R. tianschanicus Losinsk şi hibridul RUMEX K-1 din colecţia de plante furajere netradiţionale ale GrădiniiBotanice (Institut) a AŞM.Cercetările ştiinţifice privind creşterea şi dezvoltarea, productivitatea şi valoarea nutritivăa plantelor furajere s-au efectuat conform indicaţiilor metodice acceptate în laboratorul Resurse Vegetale. În rezultatul cercetărilor efectuate am constatat ca speciile din genul Polygonum în condiţiile Republicii Moldova în primul an de vegetaţie dezvoltă lăstari ramificaţi ajungând până la faza de înflorire, pe când cele din genul Rumex formează numai rozeta din 10-12 frunze mari. Începând cu anul doi de vegetaţie mai devreme îşi reiau vegetaţia plantele din genul Rumex odată cu topirea zăpezii (februarie),pe când cele dingenul Polygonum odată cu stabilirea temperaturilor pozitive, la mijlocul lunii martie. Speciile studiate manifestă un ritm accelerat de creştere.Astfel, după 20 zile de la reluarea vegetaţiei înălţimea plantelor speciilor P. sachalinense, R. patientia, R. tianschanicus şi hibridul RUMEX K-1 depăşesc 80 cm, pe când P. weyrichii, P. Divaricatum – 40 cm. Speciile studiate din genul Rumex sunt ultra precoce, astfel ca până la finele lunii aprilie formează butonii florali şi pot fi utilizate la furajarea animalelor în stare proaspătă până lajumătate lunii mai, când înălţimea plantelor atinge 1,5 –1,7 m. Productivitatea de masă proaspătă a acestorspecii în constituie 3,2-4,5 kg/m2, conţinutul de frunze fiind de 50%. O productivitate mai înaltă s-a constat la hibridul RUMEX K-1. Din speciile genului Polygonum creştere şi dezvoltare mai intensivă s-a observat la P. sachalinense care la prima coasă (mai-iunie) poate asigura 5,4- 6,5 kg/m2, evidenţiindu-se printr-o capacitate de revigorare accelerată după recoltare, ce permite obţinerea unei productivităţi anuale din trei coasede până la12,42 kg/m2 masă proaspătă sau 3,09 kg/m2 masă absolută uscată. La 1 kg de furaj natural la speciile genului Rumex revin 0,13-0,14 unităţi nutritive şi 1,78-2,13 Mj energie metabolizantă, iar la cele din genul Polygonum - 0,18-0,19 unităţi nutritive şi 2,30-2,51 Mj energie metabolizantă. Un conţinut mai înalt de proteină, fosfor şi calciu au plantele din genul Polygonum. Masă proaspătă a speciilor studiate poate fi utilizată atât în stare proaspătă cât şi la producerea silosurilor de calitate, precum şi ca substrat pentru creşterea drojdiilor şi obţinerii proteinei furajere. Dintre speciile studiate un ritm de creştere mai accelerat manifestă Polygonum sachalinense şi hibridul RUMEX K-1ce permite atingerea unei productivităţi mai înalt, având şi un conţinut mai înalt în masă proaspătă de proteină şi substanţe extractive neazotate, diminuat de celuloză, asigură cu furaje timpurii animalele.