Seminţele de castraveţi îşi păstrează capacitateade germinaţie pe parcursul a 4-5 ani de la recoltare. În rezultatul perioadei îndelungate de păstrare, germinarea seminţelorse reduce considerabil sau chiar imposibilă fără utilizarea unui tratament special. Una din metodele utilizate pentru sporirea energiei germinative este tratarea seminţelor cu regulatorii de creştere de origine vegetală. Este cunoscut faptul că regulatorii de creştere de natură exogenă îşi manifestă acţiunea sa prin schimbarea nivelului endogen al hormonilor naturali deja existenţi în plantă, modificând în aşa fel creşterea şi dezvoltarea dirijată a plantelor. Studierea acţiunilor biologice ale acestor compuşi naturali se bazează pe cunoaşterea activităţilor fiziologice, în dependenţă de structura chimică, concentraţie şi metodele de aplicare. Ca obiect de studiu au servit seminţele de castraveţi cu durată lungă de păstrare al hibridului Rodnicioc, energia germinativă a constituit 49%. În scopul majorării germinaţiei, seminţele de castraveţi au fost tratate cu soluţiile apoase de glicozide – pavstim, extras din planta medicinală Digitalis purpurea, ecostim, obţinut din seminţele de Solánum lycopersicum Mill. şi scrofulariozid, obţinut prin extracţie din planta Scrophularia nodosa L. Extracţia a fost realizată cu ajutorul alcoolului. Seminţele de castraveţi au fost înmuiate în soluţiile apoase ale glicozidelor respective în concentraţii de 0,001%, 0,005% şi 0,01% timp de 24 de ore. Efectul stimulativ al preparatelor asupra seminţelor de castraveţi a fost evaluat în condiţii de laborator în termostat, la temperatura de 23-250С. În calitate de martor au servit seminţele înmuiate în apă distilată. Fiecare variantă a fost efectuată în 4 repetiţii. Datele obţinute au arătat că soluţiile glicozidice studiate stimulează procesele fiziologice primare ale seminţelor de castraveţi şi anume energia de creştere şi germinaţia. Totodată acestea influenţează asupra dezvoltării rădăcinuţelor. Rezultate mai sporite au fost obţinute în varianta la care seminţele au fost tratate cu soluţia apoasă de scrofulariozid în concentraţie de 0,05%. Energia de creştere a seminţelor în această variantă a constituit 66,8%, ceea ce depăşeşte cu 18,3% rezultatele obţinute în varianta la care seminţele au fost înmuiate în apă distilată. O eficacitate analogică s-a obţinut la tratarea seminţelor de castravete cu glicozidele pavstim şi ecostim în concentraţie de 0,001%. Valorile energiei de creştere a seminţelor tratate cu glicozidele respective au fost cu 17,8% şi 16,5% mai înalte în comparaţie cu martorul. La seminţele tratate cu glicozide a fost stabilit efectul stimulativ asupra lungimii rădăcinuţelor la plantulele de castraveţi. În varianta la care s-a utilizat scrofulariozidul în concentraţie de 0,05%, lungimea medie a rădăcinuţelor a constituit 6,9 cm, ceea ce depăşeşte cu 18,5% varianta de control. O acţiune comparativ mai redusă au avut tratamentele cu preparatele pavstim şi ecostim în aceeaşi concentraţie. În aceste variante lungimea rădăcinuţelor a constituit respectiv 5,7 cm şi 6,0 cm. Rezultatele obţinute permit să concluzionăm că tratarea seminţelor de castraveţi înainte de semănat cu bioregulatorii scrofulariozid în concentraţie de 0,05%, precum şi pavstim şi ecostim în concentraţii de 0,001% sporeşte semnificativ energia de creştere a seminţelor şi dezvoltarea rădăcinilor, factor important la utilizarea seminţelor de castraveţi după o perioadă îndelungată de păstrareşi germinaţia redusă. Tratarea seminţelor asigură în continuare încolţirea simultană şi uniformă, care va conduce ulterior la sporirea recoltei şi calităţii producţiei. Totodată, datorită faptului că glicozida scrofulariozid este obţinut din planta spontană uşor accesibilă, utilizarea acestea este mult mai rentabilă decât a celor obţinute din seminţele de tomate şi ardei mult mai costisitoare.