Emotiologia este un domeniu interdisciplinar al cunoștințelor științifice, format în secolul XX la intersecția psihologiei și lingvisticii, care studiază relația dintre emoții și limbaj. Studiul de față este dedicat problematicii categorizării și descrierii semnelor emotive în general și afective în special în lingvistica modernă. Cu acest scop, se face o distincție între conceptele emoționale și cele emotive, sunt examinate definițiile date afectivelor ca mijloace lexicale pentru a exprima emoționalitatea, sunt descrise relațiile lor hipo-hiperonimice cu emotivele și se realizează o analiză contrastivă a caracteristicilor acestora din punctul de vedere al lingvisticii cognitive și al semioticii. Datele obținute arată că, la etapa actuală a dezvoltării emotiologiei ca domeniu al lingvisticii, afectivele reprezintă o zonă slab studiată. Acest lucru este motivat nu doar de natura psiholingvistică complexă a unităților, ci și de lipsa aparatului terminologic comun al acestei arii de cunoaștere științifică. Limitele pentru determinarea afectivelor rămân neclare, convenționale și necesită investigații suplimentare.

Emotiology is an interdisciplinary field of scientific knowledge, formed in the XX century at the intersection of psychology and linguistics, which studies the relationship of emotions and language. The present study is devoted to the problem of categorization and description of emotive signs in general and affectives in particular in modern linguistics. To do this, a distinction is made between the concepts of emotionality and emotiveness, the existing definitions of affectives as lexical and speech means of expressing emotionality are examined, their hypo-hyperonymic relationships with emotives are described, and a contrastive analysis of their characteristics from the point of view of cognitive linguistics and semiotics is carried out. The data obtained show that at the present stage of development of emotiology, affectives represent a poorly studied area. This is reasoned not only by the complex psycholinguistic nature of the units, but also by the lack of common terminological apparatus of this area of scientific knowledge. The boundaries for determining affectives remain blurred, conventional, and require further investigation