hysical education main objectives are to assure a harmonious growth and to enable children and adolescents with a reasonable level of physical fitness and motor skills. The main purpose of this paper is to estimate the range in which physical education objectives were achieved in the past 17 years. Measurements and tests have been made in successive independent samples of high school graduates and compared with previous data to observe the results evolution in time. Conforming to the study aim the collected data in different moments of this time interval were quantitatively analyzed and statistically compared with reference data collected during 1999 and 2000 years. A total sample consisted of 544 students (326 girls and 218 boys) with an average 19,7 years of age, all of them enrolled in tertiary education. The study findings have highlighted an important aspect of motor fitness decrees and an increase of weight and body mass index values. There are gender differences in this evolution: men gained more in body mass and women lost more in power test. The possible reasons and consequences of these results were discussed. It seems that traditional physical education fail in achieving its‟ main objectives and the young generation is motivated more in investing time an energy in sedentary behaviour rather than in physical activities. One way to move forward could be to redesign physical education and training programs so that they  provide the required fitness level and respond to the youth needs and interests.

Cele mai importante obiective ale ducaţiei fizice sunt pe lângă asigurarea unei stări optime de sănătate, favorizarea creşterii şi dezoltării fizice armonioase şi dezvoltarea abilităţilor, deprinderilor şi priceperilor motrice la un nivel rezonabil. Această lucrare îşi propune să estimeze în ce măsură obiectivele educaţiei fizice au fost atinse în ultimii 17 ani. Au fost făcute măsurători antropometrice şi teste fizice în eşantioane succesive independente formate din absolvenţi de liceu. Potrivit obiectivelor cercetării datele culese în diferite momente ale intervalului luat în consideraţie, au fost analizate cantitativ şi comparate cu datele de referinţă colectate în anii 1999 şi 2000. Eşantionul studiat a cuprins 544 de studenţi (326 fete şi 218 băieţi) având în medie 19,7 ani. Rezultatele studiului au demonstrat o scădere a nivelului abilităţilor motrice şi o creştere a greutăţii şi a valorilor indexului de masă corporală. S-a observat o diferenţă de gen în evoluţia datelor: băieţii au câştigat mai mult în greutate, în timp ce fetele au obţinut rezultate mai slabe la testele de detentă. În secţiunea de discuţii am abordat posibilele cauze şi consecinţe ale rezultatelor obţinute. Una dintre concluziile studiului este că metodele aplicate în educaţia fizică tradiţională nu reuşesc să-şi atingă obiectivele, de vreme ce tânăra generaţie este mai înclinată să-şi petreacă timpul în activităţi sedentare decât să investească energie în activităţi fizice. O nouă abordare a programelor de educaţie fizică, care să răspundă nevoilor şi intereselor tinerilor ar putea contribui la asigurarea unei stări optime de sănătate şi a unui stil de viaţă mai activ.