Importanţa observaţiilor hidrologice pentru râul Prut (metodologie şi exemplu reprezentativ)
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
1569 22
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-26 10:02
SM ISO690:2012
OLEINICIUC, Iurii. Importanţa observaţiilor hidrologice pentru râul Prut (metodologie şi exemplu reprezentativ). In: Viitorul ne aparţine, 5-6 octombrie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2017, Ediția 7, p. 59. ISBN 978-9975-3036-5-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparţine
Ediția 7, 2017
Conferința "Viitorul ne aparţine"
Chișinău, Moldova, 5-6 octombrie 2017

Importanţa observaţiilor hidrologice pentru râul Prut (metodologie şi exemplu reprezentativ)


Pag. 59-59

Oleiniciuc Iurii
 
Institutul de Geologie şi Seismologie al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 31 octombrie 2018



Teza

Râul Prut este al doilea râu după mărime din Republica Moldova. Până la vărsarea în Dunăre străbate Ucraina, Republica Moldova şi România, cu o suprafaţă totală a bazinului de 28 396 km2. Apa acestui râu se foloseşte în economia naţională a Republicii Moldova, României şi Ucrainei.  În bazinul hidrografic al râului Prut există 64 de staţii hidrometrice din care 11 în Republica Moldova, 8 în Ucraina şi 45 în România. În ţara noastră observaţiile hidrologice pe râul Prut sunt efectuate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat.  În cadrul Laboratorului de Hidrogeologie al Institutului de Geologie şi Seismologie au fost digitizate datele debitului râului Prut pentru staţiile Costeşti, Leova, Ungheni şi Corpaci (datele sunt oficial publicate în Anuarele Institutului de Hidrologie din Leningrad şi ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova).  Datele au fost structurate într-o bază pe suport Exel-2016. Pentru postul hidrologic Ungheni s-au realizat hidrografe anuale pentru toată perioada de observaţii. Pentru hidrografele unitare s-a efectuat decompoziţia lor, folosind metode internaţionale.  Ca rezultat s-a obţinut valoarea coeficientului BFI (base flow index) – indicele curentului subteran (raportul volumului alimentării cu apă subterană la volumul apei de suprafaţă). Hidrograful unitar a fost corelat cu structura hidrogeologică din regiunea or. Ungheni. Fluxul de apă subterană este format din acvifere freatice şi interstratiale. Cota absolută a nivelului râului este la cca 30 m, care şi corespunde cotei eroziunii luncii râului.  În aşa condiţii, la formarea debitului râului participă acviferile sarmaţianului superior şi mediu în mod direct şi indirect şi sarmaţianul inferior.