Descoperirile monetare de la Costeşti din campania de săpături arheologice din 2016, coroborate de informaţii privind alte materiale recente, permit formularea unor idei noi referitoare la istoria aşezării medievale. Principala constatare este prezenţa pieselor timpurii, din a doua jumătate a sec. XIII, ceea ce sugerează că oraşul este mai vechi decat cel de la Trebujeni, r-nul Orhei (Orheiul Vechi). Este posibil ca aşezarea să fi existat deja in vremea hanului Mengu Timur (1266– 1280), de la care au fost semnalate in colecţii private numeroase piese de cupru, dar nu lipsesc nici cele ale hanului Berke (1256–1266). Varietatea şi bogăţia descoperirilor monetare din epoca de la Canibek (1341–1357) la Abdallah (1362–1369) indică inflorirea aşezării la mijlocul sec. XIV. Totodată, numărul mare al pieselor de cupru de tip Costeşti-Garlea, impreună cu o plăcuţă de cupru cu un model de inscripţie inrudită cu reprezentările de pe reversurile acestora, vine in sprijinul situării atelierului aici, lucrand sub autoritatea conducătorului local. Oraşul oriental a fost cu siguranţă puternic afectat, ca şi cel de la Orheiul Vechi, de atacul din 1369, cand regiunea se desprinde de autoritatea hanilor Hoardei de Aur. Totuşi, aici continuă să existe o aşezare relativ prosperă, in colecţiile private fiind semnalate numeroase descoperiri de piese de cupru: majoritatea sunt tătăreşti din epoca hanului Toktamaş (1377–1396), dar şi un lot consistent de emisiuni otomane de la Bayezid I (1389–1402) şi fiii săi. O parte dintre aceste monede poartă contramărci ale autorităţilor locale, indicand folosirea emisiunilor islamice pană la incheierea procesului de unificare monetară in Moldova in vremea lui Alexandru cel Bun (1400–1432).