Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
658 8 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-02-20 02:04 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.24-008.4-07-08 (1) |
Pathology of the respiratory system. Complaints of the respiratory organs (759) |
SM ISO690:2012 SÎRCU, Victoria. Impactul comorbidităților asupra severității sindromului de apnee obstructivă în somn. In: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale, 2017, nr. 2(54), pp. 145-149. ISSN 1857-0011. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale | ||||||
Numărul 2(54) / 2017 / ISSN 1857-0011 | ||||||
|
||||||
CZU: 616.24-008.4-07-08 | ||||||
Pag. 145-149 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În ultimii ani sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS) a fost defi nit, de asemenea, ca o tulburare cardio-metabolică. Acesta se consideră a fi un factor de risc important pentru multe boli sistemice, cum ar fi hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul zaharat, accident vascular cerebral, insufi ciența cardiacă, astmul bronșic, BPOC etc. Întradevăr, hipoxia intermitentă si deprivarea de somn sau fragmentarea somnului tipice pentru SASO pe termen lung sunt elementele fiziopatologice principale, care induc declanșarea acestor maladii. Scopul acestui studiu a fost de a evalua relația dintre comorbidități și severitatea sindromului de apnee obstructivă în somn. Metodele. 180 de pacienți consecutivi cu suspiciune de apnee obstructivă în somn au fost înrolati în studiu. Au fost analizate: vârsta, sexul, datele antropometrice, datele obținute în urma monitorizării cardio-respiratorii pe parcursul noptii si comorbiditățile. Rezultatele. Vârsta medie a pacientilor a fost 52.6±12.2 ani, din ei 65% bărbați si 35% femei. Media IMC a fost 36.2±6 kg/m2. Au fost 110 pacienți cu obezitate, 68 pacienți cu hipertensiune, 43 pacienți cu diabet zaharat si 43 pacienți cu boala coronariană ischemică. Analiza corelațională Pearson a demonstrat o corelație semnifi cativ pozitivă între boala coronariană ischemică și indicele de apnee hipopnee (r=0.44, p<0.05), indicele de desaturare (r=0.43, p<0.05). Obezitatea și hipertensiunea arterială au corelat mai slab cu acești indici. Analiza de regresie multivariată a demonstrat că hipertensiunea arterială si boala coronariană ischemică sunt predictori importanți ai severității sindromului de apnee obstructivă în somn care explică 28% din indicele de apnee hipopnee. Concluzie. Hipertensiunea arterială și boala coronariană ischemică la pacienții cu apnee obstructivă în somn sunt factori de risc independenți pentru severitatea sindromului de apnee în somn tip obstructiv. |
||||||
Cuvinte-cheie sindrom de apnee obstructivă în somn, comorbidități |
||||||
|