Textul de față reprezintă o introducere оn studiul jocurilor cu măști, din perspectiva surselor documentare și istoriografice, precum și a cercetărilor etnografice de teren. Trecerea celor două praguri, al morții și al celui dintre ani, se petrece prin rituri de trecere similare. Оntre jocurile de priveghi de la căpătвiul mortului și cele cu măști din preajma Anului Nou există similitudini. Jocurile cu măști marchează ieșirea activităților umane din matca lor firească. Lumea aceasta se оntвlnește cu Lumea cealaltă, cerurile se deschid, viii se amestecă cu morții travestiți cu măști. Spectacolele impresionante performate la sărbătorile de iarnă de către alaiurile de mascați, ce joacă acum inclusiv pe scenă, reprezintă o consecință a secularizării timpurilor moderne, o pierdere a sensului ritualic inițial care, desigur, s-a produs treptat sub tăvălugul unei lumi aflată оn schimbare perpetuă.

The paper represents an introduction in the study of games with masks, from the perspective of documentary and historiographical sources, considering as well the ethnographic field investigations. The passage of these two stages, – of death and between the years, – is accomplished through similar rites of passage. There are similitudes between the ritual games, at the bedside of the dead one, and those with masks at New Year. The games with masks mark the transgression of human activities from their natural course. This world meets the Otherworld, heavens open, dead ones mingle with living people, wearing masks. The impressing plays performed during winter feasts by bands of masked persons, nowadays acting also on the stage, represent a consequence of the secularization of modern times, a loss of the initial ritual sense, a fact that took place under the pressure of a world in never-ending change. Keywords: mask plays, New Year traditions, pre-Christian traditions, historical sources.