Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
807 17 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-11-10 15:33 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.97:618.17-056.2 (1) |
Communicable diseases. Infectious and contagious diseases, fevers (585) |
SM ISO690:2012 STOLERIU, Gabriela, CIUBARĂ, Anamaria, BRANISTEANU, Daniel-Constantin, CIUBOTARU, Florina-Mihaela, OANŢĂ, Alexandru, BRĂNIŞTEANU, Daciana-Elena. Manifestări psihosomatice în sifilis. In: Curierul Medical, 2016, nr. 3(59), pp. 89-90. ISSN 1875-0666. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Curierul Medical | |
Numărul 3(59) / 2016 / ISSN 1875-0666 | |
|
|
CZU: 616.97:618.17-056.2 | |
Pag. 89-90 | |
Descarcă PDF | |
Rezumat | |
Introducere şi obiective. Sifilisul este o boală contagioasă de etiologie bacteriană (Treponema pallidum), transmisă preponderent pe cale sexuală, cu interesare sistemică, cu evoluţie complexă, cronică, cu manifestări clinice proteiforme, imitând multe afecţiuni dermatologice, care afectează doar oamenii şi unele primate. În ultimii 30 de ani, aspectele clinice şi evolutive ale bolii s-au schimbat considerabil. Manifestările viscerale şi cutanate ale sifilisului terţiar sunt rareori întâlnite în prezent. În studiul de faţă, am investigat corelaţia dintre intensitatea stresului pacientului şi localizarea leziunilor cutanate ale sifilisului, mediul de provenienţă al pacientului etc. Material si metode. Lotul de studiu a fost constituit din 214 pacienţi diagnosticaţi cu sifilis, urmăriţi între anii 2011-2015, în regiunile centrală şi de nord-est ale României, cu vârste cuprinse între 2 săptămâni şi 72 de ani, de diferite religii. Rezultate. Se observă că, în pofida faptului că incidenţa sifilisului este în scădere, în general, noile cazuri sunt mai ales din mediul rural, cu un nivel de instruire scăzut, cu situaţie materială precară, fără ocupaţie, şomeri. Afecţiune cu tablou clinic polimorf, sifilisul a avut o evoluţie imprevizibilă şi un prognostic sumbru în cazurile nediagnosticate şi netratate la timp. A avut o frecvenţă considerabilă, de 0,7% din pacienţii care s-au adresat serviciilor de dermatologie între anii 2011-2015. Pacienţii cu sifilis au provenit mai frecvent din zonele rurale, probabil prin agregarea efectelor factorilor epidemiologici. Incidenţa infecţiei cu Treponema pallidum este influenţată de mai mulţi factori, printre care cei mai importanţi sunt: gradul de cultură, igienă, schimbarea comportamentului sexual al indivizilor în urma modificărilor economice, statusul imun al receptorului, cantitatea microbiană inoculată, extinderea manifestărilor comportamentale ale patologiei sociale. Atitudinea femeilor gravide a fost influenţată semnificativ de diagnostic, manifestând simptome de stres, tensiune, preocupare pentru sănătatea copilului, preocupare pentru ascunderea diagnosticului faţă de familie, faţă de anturaj. Concluzii. Atitudinea pacientului cu sifilis s-a schimbat din momentul comunicării diagnosticului de certitudine. Principalele sentimente cu care pacienţii s-au confruntat au fost cele de: ruşine, vinovăţie şi scăderea stimei de sine. Anxietatea creşte ca urmare a instalării stării tensionale. Profilul matern cu cel mai mare risc este reprezentat de o femeie tânără, care nu a primit o monitorizare prenatală adecvată, fără o minimă educaţie sexuală, care nu are cunoştinţe cu privire la standardele de sănătate şi de igienă personală. Mai mulţi părinţi au înţeles greşit să-şi exercite atribuţiile de părinte, prin refuzul tratamentului corespunzător simultan cu partenerul/partenerii sexuali, în detrimentul interesului copilului. |
|
Cuvinte-cheie sifilis, manifestări psihosomatice |
|
|