Filmele „de groază” în animaţia contemporană Autoarea abordează o serie de probleme actuale ale filmului de animaţie: poate oare animaţia să fie de groază? I se permite copilului să privească filme de groază? Ce ar putea provoca copiilor sentimente de frică şi groază la vizionarea filmelor de animaţie? Se schimbă oare imaginea groazei în diverse perioade istorice? Răspunsul autoarei la aceste întrebări se bazează pe cercetarea produsului de animaţie din perspectiva identificării factorilor care generează sentimentul de groază copiilor de vârstă mică, reieşind şi din dinamica sentimentului de groază la diverse vârste, dar şi pe baza analizei materialelor rezultate din testarea a mai multor grupe de copii. În cultura contemporană prin filmele de animaţie de groază sau prin acele care conţin imaginea groazei se asumă aceeaşi funcţie terapeutică ca şi poveştilor din cele mai vechi timpuri. Printr-o organizare corectă a vizionărilor aceste filme pot deveni un suport important în corectarea şi depăşirea groazei infantile, contribuind la amplificarea posibilităţilor de adaptare a copilului, dezvoltarea capacităţilor sale creative şi de comunicare, sporirea autoaprecierii şi încrederii în sine.

„Horror” movies in modern animation The author addresses a range of current issues of the animation film: „Can animation be scary?”, „Should a child to allowed to watch horror films?”, „What could cause the feelings of fear and alarm in children while watching animation films?”, „Does the perception of horror change in different historical periods?”. The author’s answers to these questions are based on the research of animation products, in terms of identifying the factors that generate the feeling of horror in small age children, proceeding from the dynamics of the feeling of horror in children of various age groups, but also on the basis of the analysis of the materials obtained from testing several groups of children. In modern culture, horror animation films or animated films, which include scary images, serve the same therapeutic function as the fairy tales told to children since time immemorial. By an appropriate viewing, these animated films may become an invaluable aid in correcting and overcoming infantile fear, and thereby contributing to a child’s possibilities of adaptation, development of creative and communicative abilities, and increasing self-esteem and self-confidence.