Estimarea stresului ocupaţional în sectorul medical primar
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
961 30
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-29 17:17
SM ISO690:2012
BUTA, Galina. Estimarea stresului ocupaţional în sectorul medical primar. In: Analele Ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu”, 2010, nr. 2(11), pp. 228-234. ISSN 1857-1719.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Analele Ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu”
Numărul 2(11) / 2010 / ISSN 1857-1719

Estimarea stresului ocupaţional în sectorul medical primar

Pag. 228-234

Buta Galina
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 16 decembrie 2013


Rezumat

Most employers and employees consider stress at work as being normal. There are some employees who feel the stress more severely than their colleagues and when its effects exceed the resistance and capacity of adaptation, employees get sick and need to take medical leave and medical treatment to restore health. Employers point out other effects of stress at work: decrease of productivity, reduction of income and increase of expenses for replacing workers which finally can lead to bankruptcy. For the governance the above effects of stress at work in time turn into an alarming increase of health care spending and reduce national income. Practicing medicine has become one of the most stressful occupations. Causes generating such states begin with poor working conditions and go up to low salaries which do not cover the needs.

Cei mai mulţi angajatori şi angajaţi consideră stresul ca ceva obişnuit la locul de muncă. Sunt anumiţi angajaţi care resimt efectele stresului mult mai sever decât colegii lor, iar când efectele lui depăşesc rezistentă şi capacitatea de adaptare, angajaţii se îmbolnăvesc şi au nevoie de concediu medical şi de tratamente medicale pentru a-şi reface sănătatea. Angajatorii indică alte efecte ale stresului în muncă: scăderea productivităţii, reducerea profitului şi sporirea cheltuielilor de substituire a angajaţilor, care conduc în cele din urmă la faliment. Pentru guvernanţi efectele de mai sus ale stresului la locul de muncă se traduc în timp în creşterea alarmantă a cheltuielilor de îngrijire a sănătăţii şi reducerea venitului naţional. Practicarea medicinii a devenit una dintre ocupaţiile cele mai stresante. Cauzele generatoare de asemenea stări încep cu condiţiile precare de muncă până la salariile mici care nu acoperă necesităţile.

Cuvinte-cheie
medicina de familie, stres ocupaţional, efectele stresului,

stresul la locul de muncă