Consistența stilistică în traducere ne poate oferi tot felul de turnuri, de posibilități care la randul lor, cer întrebuințarea procedeelor de traducere. In comunicarea de față ne vom limita la traducerea din limba română în limba franceză a trei texte compacte din proză, deoarece proza tratează procedeele de traducere în starea lor naturală și exemplifică într-un mod semnificativ particularitățile discursului dat. Am ales trei autori români : Liviu Rebreanu cu romanul său Răscoala, în care autorul ne oferă un discurs mai mult sau mai puțin neutru din punct de vedere al procedeelor de traducere ; Vasile Voiculescu, Povestiri, al carui stil este mult mai marcat prin posibilitățile de traducere autohtone și poetice și Ion Creanga cu povestea Soacra cu trei nurori, în care regăsim discursul său pitoresc care oferă ăn traducere procedee ca echivalarea, modularea, dar și adaptarea. In final, dupa o analiză succintă a consistenței stilistice a celor trei texte propuse, vom insista asupra relației între tipul de discurs și procedeele de traducere folosite în limba franceză.

The stylistic consistency in the text translation may be characterized by unexpected kinds of turn of expression and solutions which, in turn, require the use of various translation techniques. In this paper we have limited ourselves to the analysis of the French versions of three Romanian prose texts because prose can best illustrate the translation techniques and exemplify the particulars of a given discourse in a significant way. We have selected three Romanian authors : Liviu Rebreanu’s novel Răscoala (The Uprising) - in which the author employs a discourse which is more or less neutral from the perspective of the translation methods ; Vasile Voiculescu, Povestiri (Tales) – whose style is much more heavily marked through the local and poetic translation techniques ; Ion Creanga’s fairy-tale Soacra cu trei nurori (The Mother-in-law and her Three Daughters-in-law) in which one can identify his picturesque discourse in the translation of which several translation methods such as the equivalence, the modulation and the adaptation have been employed. In conclusion, after a brief analysis of the stylistic consistency of the three texts under analysis, we will highlight the relationship established between the discourse type and the translation methods employed in the French language.