Cercetările arheologice realizate în ultimii ani pe teritoriul satului Cărbuna (r-nul Ialoveni) au contribuit atât la completarea hărții arheologice a microzonei cu situri noi, cât și la cunoașterea mai bună a unor situri investigate prin săpături arheologice. Din rândul celor din urmă fac parte și două situri, descoperite relativ recent și denumite în ordinea identificării Cărbuna XIII și Cărbuna XVII. Cu prilejul cercetărilor perieghetice, realizate în anul 2021, din diferite zone ale așezării medievale Cărbuna XIII au fost recuperate mai multe artefacte corespondente sec. XV-XVII, printre care și o monedă otomană de argint. Moneda la care ne referim prezintă un aspru emis sub sultanul Selim I (1512-1520)*, corespunde Grupei a III-a, datată între anii 1518-1520, atelier neprecizat. Aspri emiși sub Selim sunt bine cunoscuți pe teritoriul Republicii Moldova prin descoperirile singulare de la Gura Galbenei (r-nul Hâncești), Orheiul Vechi sau în tezaurele de la Comrat, Stohnaia (r-nul Rezina), Leușeni-Cărpineni (r-nul Hâncești), Bălăbănești (r-nul Criuleni) etc. Pentru teritoriul Republicii Moldova, moneda de argint emisă sub Selim I constituie 19,12% din categoria monedelor otomane de argint emise între 1512-1603, însumând peste 500 de piese, dintre care 486 reprezintă aspri, cei din Grupul III constituind peste 60%. Este de menționat că această piesă monetară, care reprezintă un valoros element de datare, a fost găsită în imediata proximitate de sondaj și ar putea proveni din complexul adâncit cercetat parțial. În toamna anului 2023, cu ocazia unor cercetări de salvare pe teritoriul sitului Cărbuna XVII-La Rădi, a fost recuperat un număr mare de vestigii arheologice datate cu sec. XV-XVII. Între artefactele descoperite într-un strat de cenușă, identificat în limitele Complexului 1, se evidențiază patru piese perforate, apreciate prealabil drept monede. Una dintre cele patru piese, care, după parametrii metrici, era foarte apropiată de cele anterioare, având și perforație similară după curățare, s-a dovedit a fi o plăcuță de cupru. Celelalte trei piese recuperate la Cărbuna XVII-La Rădi reprezintă parale otomane, emise sub sultanii Ahmed III (1703-1730) și Mahmud I (1730-1754) în atelierul monetar de la Constantinopol. Ca și moneda descoperită pe situl Cărbuna XIII, cele recuperate de pe situl Cărbuna XVII-La Rădi sunt bine cunoscute pe teritoriul Republicii Moldova. Două depozite de monede otomane, care conțin un număr mare de parale, au fost descoperite la mănăstirea Căpriana (r-nul Strășeni), iar altul – la Costești (r-nul Ialoveni). Paraua în circulația monetară a sec. XVIII deține un rol important în mediul tranzacțiilor cotidiene, fiind atestată și în necropola de la Căușeni, iar descoperiri izolate provin de la Țipova și Tarasova (r-nul Rezina), Bogzești (r-nul Călărași), Cosăuți (r-nul Soroca), Ivancea (r-nul Orhei), Ecaterinovca-Ialpugeni-Valea Jeparului (r-nul Cimișlia), com. Lăpușna (r-nul Hâncești) și din apropierea cetății Tighina. Aceste descoperiri numismatice confirmă prezența unui nivel de locuire din epoca medievală târzie, extinzând limita superioară de datare a sitului Cărbuna XVII-La Rădi către mijlocul sec. XVIII. Monedele otomane descoperite în ultimii ani la Cărbuna reprezintă piese comune, tipice pentru tranzacțiile cotidiene din perioada respectivă sau utilizate în calitate de pandantive.