Introducere: Uretrocistografia micţională retrogradă este utilizată pentru confirmarea diagnosticului de reflux vezico-ureteral (RVU) sau vezico-renal (RVR). Scopul tratamentului constă în prevenirea injuriilor parenchimatoase renale, deși mulţi pacienţi au deja cicatrici renale la momentul diagnosticului. Material și metode: Studiul a inclus 180 de copii (105 fete și 75 de băieți) care au fost supravegheați pentru depistarea unui reflux pe o perioadă de 4 ani. Stabilirea diagnosticului de reflux vezico-ureteral a fost efectuată prin intermediul uretrocistografiei micționale retrograde. A fost evaluat tipul și gradul refluxului, precum și indicațiile și rezultatele terapeutice. Vârsta medie în lotul de diagnostic a fost de 26,8 luni. Rezultate: Pielonefrita acută a fost primul indiciu care a inițiat investigațiile pentru diagnosticul refluxului la 139 (77%) de copii. Diagnosticul prenatal de reflux după detectarea dilatației pielicei a fost înregistrat la 29 (16%) copii. Refluxul a implicat un tract urinar simplu la 163 de copii și duplicitate a tractului urinar – la 17 copii. Refluxul a fost bilateral în 43% cazuri. La circa 1/3 pacienți refluxul a fost mai mic de gradul II, proporția fiind inversată însă pentru refluxul antenatal (62% cazuri ≥ gradul II). Tratamentul chirurgical a fost efectuat în 55% din cazuri, la restul pacienților (45%) fiindu-le administrat doar tratamentul terapeutic. Urmărirea în dinamică a pacienților a relevat o rată scăzută de pielonefrită recurentă, echivalentă în ambele grupuri. Concluzii: Pielonefrita acută rămâne cauza principală a investigațiilor pentru diagnosticul refluxului vezico-ureteral și vezico-renal. Ultrasonografia renală cu cistografie retrogradă reprezintă investigațiile de primă intenție după un prim episod de infecție renală. Descoperirea refluxului în timpul diagnosticului antenatal este efectuat prin screening.