În prezentul articol ne propunem să elucidăm concepte care nu rezultă nemijlocit din conţinutul ştiinţelor juridice, dar care au un impact puternic asupra modului în care autorii actului de justiţie apreciază fenomenele din societatea secolului XXI. Actualitatea temei şi a tezelor expuse în articol rezultă în mare măsură din conţinutul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului adoptate după anul 2000. Ne-am convins în repetate rânduri că anume acestui for jurisdicţional regional îi revine sarcina de a conceptualiza şi dezvolta principii generale de drept în materia drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În acest context, sunt deosebit de interesante, în viziunea noastră, interpretările Curţii de la Strasbourg cu invocarea aspectelor etice, pe terenul articolului 8 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, atunci când pe rol ajung cauze având la origine alegaţiile reclamanţilor privind nerespectarea dreptului la viaţa privată.

that do not directly stem from the content of legal sciences but have a strong impact on how the authors of the act of justice assess phenomena in 21st-century society. The relevance of the theme and the arguments presented in the article largely stem from the content of the judgments of the European Court of Human Rights after 2000. We have repeatedly found that it is precisely this regional jurisdictional body’s task to conceptualize and develop general principles of law in the field of fundamental rights and freedoms. In this context, the interpretations of the Court in Strasbourg invoking ethical aspects, in our view, are particularly interesting, when cases involving allegations by the claimants regarding violations of the right to privacy come before it, under Article 8 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms.