Aplicarea hidroremorcherului computerizat pentru sporirea vitezei de înot
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
39 0
SM ISO690:2012
SCORŢENSCHI, Dmitri. Aplicarea hidroremorcherului computerizat pentru sporirea vitezei de înot. In: Sport. Olimpism. Sănătate, 26-27 octombrie 2017, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: "Print-Caro" SRL, 2017, Ediția a 2-a, p. 82. ISBN 978-9975-56-935-4.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sport. Olimpism. Sănătate
Ediția a 2-a, 2017
Congresul "Sport. Olimpism. Sănătate"
Chişinău, Moldova, 26-27 octombrie 2017

Aplicarea hidroremorcherului computerizat pentru sporirea vitezei de înot


Pag. 82-82

Scorţenschi Dmitri
 
Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 14 mai 2024


Rezumat

În ultimul timp, în procesul de antrenament al înotătorilor pentru dezvoltarea vitezei se folosesc pe larg diferite mijloace ale pregătirii de forţă şi tehnice nemijlocit în apă. Scopul cercetării a fost perfecţionarea metodologiei pregătirii înotătorilor de mare perfomanţă prin intermediul includerii în sistemul general de mijloace a hidroremorcherului computerizat (HRC) pentru dezvoltarea şi realizarea potenţialului acumulat - în viteză. În baza programei elaborate, exerciţiile au fost efectuate de 2-3 ori pe săptămână în serii 4x50m de către craulişti de 16-19 ani (categoriile I - CMS). Intervalul de odihnă între segmente era de 1-1,5 min. Viteza hidroremorcherului (HRC) era reglată de la 0 până la 2,6 m/s şi programată individual, fiind mai mare cu 5-10 % decât cea maximală a sportivului la etapa dată a pregătirii. Remorcarea se efectua cu viteză uniformă, cu încetinire sau accelerare la sfârşitul segmentului, precum şi cu deconectarea remorcii pe ultimii 10-12m, unde spotivul continua să menţină viteza programată. Timpul fiecărei încercări era fixat. Noi am observat că la aceeaşi viteză a HRC timpul parcurgerii segmentelor de testare era diferit. Aceste variaţii ale timpilor posibil sunt influențate de nivelul măiestriei tehnice a sportivilor şi deprinderea de a o menţine la viteze supramaximale. Pe parcursul pregătirii timpul se micşora, iar obiectivul rămânea neschimbat. Aceasta dă dovadă că treptat sportivii au însuşit tehnica la viteze supramaximale, şi-au îmbunătăţit parametrii de forţă, și-au sporit nivelul aptitudinilor de viteză. Totuși unii sportivi, după antrenamentul cu HRC, menționau despre lipsa simţului apei şi alte senzaţii neobişnuite. Folosind HRC, noi am observat că tehnica de înot deseori nu coincide cu viteza supramaximală. În legătura cu aceasta, odată cu aplicarea HRC s-au efectuat înregistrări video ale tehnicii de înot. Au fost depistate greşeli, care pot apărea în acest caz. Astfel, în pregătire au fost introduse corectări orientate spre formarea sau păstrarea tehnicii corecte. Cercetarea a demonstrat că utilizarea sistematică a HRC asigură îmbunătăţirea semnificativă a rezultatelor sportive (în proba de 50m cu 0,7-1,8s); a fost determinat gradul mare de influenţă a HRC asupra vitezei crauliştilor în perioada competiţională, medie - în cea de bază şi nesemnificativă - în cea pregătitoare.