Particularitățile ecologice ale ciocănitorilor (aves: piciformes) din Republica Moldova
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
43 0
SM ISO690:2012
GLĂVAN-CARANGHEL, Teodor, NISTREANU, Victoria. Particularitățile ecologice ale ciocănitorilor (aves: piciformes) din Republica Moldova. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 8, 8-9 februarie 2024, Chişinău. Iași – Chișinău-Lviv: 2024, Ediția 9, pp. 179-180. ISSN 2558 – 894X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine
Ediția 9, 2024
Conferința "Yesterday’s cultural heritage – contribution to the development of tomorrow’s sustainable society"
8, Chişinău, Moldova, 8-9 februarie 2024

Particularitățile ecologice ale ciocănitorilor (aves: piciformes) din Republica Moldova

Ecological features of the woodpeckers (Aves: Piciformes) from the Republic of Moldova


Pag. 179-180

Glăvan-Caranghel Teodor, Nistreanu Victoria
 
Institutul de Zoologie, USM
 
 
Disponibil în IBN: 10 mai 2024


Rezumat

Materialele au fost colectate în ecosistemele Republicii Moldova, reprezentate de habitate forestiere, perdele de protecție, livezi și teritoriile adiacente. Au fost metode de cercetare ornitologice, precum metoda traseelor, metoda parcelelor, metoda cartării, metoda observației din punct fix. În total pe teritoriul republicii populează 9 specii din ordinul Piciformes: Jynx torquilla, Picus canus, Picus viridis, Dryocopus martius, Dendro-copuos major, D. syriacus, D. medius, D. leucotos, D. minor. Din punct de vedere zoo-geografic speciile de ciocănitori aparțin la 4 tipuri: palearctic (Dendrocopos leucotos, D. major, D. minor și Jynx torquilla), european (D. medius, Picus canus, P. viridis), siberan (Dryocopus martius) și mediteraneean (Dendrocopos syriacus). Toate speciile de ciocănitori sunt sedentare cu excepția Jynx torquilla, care este oaspete de vară. În majoritatea perioadelor fenologice efective sporite înregistrează D. major, urmată de D. medius, D. minor. Efectivele populațiilor genurilor Dryocopus și Picus sunt reduse în aspect sezonier, comparativ cu ale gen. Dendrocopos. În biotopurile antropizate D. major în înregistrat cele mai mari efective, cu excepția perioadelor vernală și prevernală, când predomină D. syriacus, și serotinal, când dominantă este specia D. minor. Abundența maximă în ecosistemele republicii a fost înregistrată la specia D. major, urmată de D. medius, J. torquilla, P. canus, D. syriacus, D. minor, D. martius, P viridis și D. leucotos. Speciile euconstante au fost J. torquilla, P. canus, D. major, D. syriacus, D. medius și D. minor, care s-au identificat în toate stațiunile cercetate. Speciile P. viridis și D. leucotos sunt accesorii, semnalate doar în câteva puncte de observații. Speciile D. martius (VU), P. viridis (EN) și D. medius (EN) sunt specii protejate, incluse în Cartea Roșie a R. Moldova (2015). Toate speciile de ciocănitori sunt reglatori importanți ai efectivelor insectelor dăunătoare.