În practicile medicinei populare remediul apei neîncepute are menirea de a absorbi răul din organismul omului sau animalului cuprins de boală. Apa neîncepută era numită de către Dimitrie Cantemir apă negustată de nimenea. Pentru a avea efectul scontat apa neîncepută urma a fi luată dimineața nemijlocit de persona suferindă, iar în cazul anima-lului bolnav de către stăpânul mamiferului. Persoana care lua apa trebuia să nu fie văzută de cineva. Apa urma a fi luată de la anumite izvoare curate pe care le indicau descântă-toarele și păstrată într-un vas nou, nefolosit până atunci. După pronunțarea cuvintelor descântecelor apa neîncepută căpăta calități terapeutico-magice, servind la tratarea boli-lor și izgonirea duhurilor care le provoacă. Sursele apei neîncepute sunt izvoarele curate și „fântâna lui Iordan”, menționată deseori în textele descântecelor. Astfel, în descântecul de păr bolnavul merge la fântâna lui Iordan pentru a bea apă neîncepută, sfântă. În descântecele de desfăcut, de puhoială, bolnavul este spălat cu apă neîncepută din fântâna lui Iordan. În descântecul de năjit erau invocate următoarele rânduri: „La fântâna lu Iordan, / Sunt trei fete de jâdan: / Una-ncui / Una descui / Să rămâie leac și sănătate”. Pentru a vindeca o vacă căreia i s-a furat laptele sau i s-a luat mana, descântătoarea șoptea „Că de cornuri te-oi lua / La fântâna lui Iordan te-oi adăpa”. Într-un descântec de desfăcut pentru fapt tânăra cea frumoasă pornește de dimineață „pe cărarea lui Avram / la izvorul lui Iordan”. Calitățile terapeutice ale apei din fântâna lui Iordan se datorează sfințirii apelor de Bobotează, numită Iordan (6/19 ianuarie), când se face agheasmă mare. De Bobotează, fiind stropite cu agheasmă toate fântânile, casele și mormintele.