Introducere. Conform cercetărilor recente, malformațiile congenitale reno-urinare la copii au înregistrat o creștere continuă în ultimele decenii, inclusiv și în Republica Moldova, reprezentând aproximativ 20% din totalul malformațiilor congenitale. Printre malformaţiile renourinare frecvent întâlnite la copii este și rinichiul dedublat, prezentând o incidență de 1 la 160 necropsii. Prevalența rinichiului dublu la copii este estimată de 1-2% din populația generală și variază în funcție de diferite populații și regiuni geografice. O anomalie frecvent întâlnită în structura acestor malformații este megaureterohidronefroza. Predomină la sexul masculin 4:1, fiind afectat mai frecvent ureterul rinichiului pe stânga cu o incidență de 1,5-4,5 cazuri. Afectarea este bilaterală în 25% din cazuri. Material și metode. În susținerea celor relatate mai sus prezentăm următorul caz clinic: O.A. în vârstă de 6 luni, internat în secția Urologie a CNȘCP ,,Natalia Gheorghiu”, IMSP IM și C pentru leucociturie, micțiuni cu efort. Diagnosticul de prezumție: Megaureterohidronefroza ambelor pieloane renale pe stânga. Rinichi afuncțional pe stânga. Ureterocel ectopic pe stânga. Pentru stabilirea diagnosticului a urmat ecografia renală, urografia i/v, cistografia micțională. Rezultate. Din antecedentele personale reținem, că patologia a debutat de la naștere, cu evoluție latentă, manifestându-se clinic abea la vârsta de 6 luni a copilului. Din investigațiile paraclinice la internare reținem o anemie ușoară, leucocitoză. Sumarul de urină – leucocitele acoperă c/v, mucozități, bacterii +++. Markerii biochimici în ser au oferit relații normale. Urocultura a indicat prezența germenului patogen E. coli 106. Diagnosticul definitiv: Anomalie congenitaă renourinară. Rinichi dublu afuncțional pe stânga cu megaureterohidronefroza rinichiului pe stânga, ureterocel ectopic. Copilul a fost operat în mod programat, după o pregătire preoperatorie. S-a efectuat nefrectomia pe stânga cu excizia ureterocelului. Copilul a fost externat la domiciliu cu stare satisfăcătoare. Concluzii. Malformațiile congenitale renourinare indiferent de vârstă, variantele și faza clinico-evolutivă, caracterul complicației, terenul biologic devin indicații absolute și neamânate pentru tratamentul chirurgical. Pentru un management mai bun al pacienților cu malformații congenitale renourinare este utilă evaluarea de către medicii pediatri, nefrologi, urologi, dar și medicii de familie a datelor privind factorii de risc și particularitățile clinicoparaclinice evolutive în asociere cu complicațiile în perioada postoperatorie pe termen precoce și la distanță la copiii cu maformații congenitale (rinichi dublu, megaureterohidronefroză, ureterocel etc.) pentru elucidarea severității simptomatologiei pacienților.

Introduction. According to recent research, congenital renourinary malformations in children have registered a continuous increase in recent decades, including in the Republic of Moldova, accounting for about 20% of all congenital malformations. Among the renourinary malformations commonly found in children is doubled kidney, presenting an incidence of 1 in 160 necropsies. The prevalence of double kidney in children is estimated by 1-2% of the general population and varies according to different populations and geographical regions. A common anomaly in the structure of these malformations is megaureterohydronephrosis. It predominates in males 4:1, affecting more frequently the ureter of the kidney on the left with an incidence of 1.5-4.5 cases. The damage is bilateral in 25% of cases. Material and methods. In support of the above, we present the following clinical case: O.A. aged 6 months, hospitalized in the Urology Department of Natalia Gheorghiu CNSCP, IMSP Institute of Mother and Child for leukocyturia, micturition with effort. Diagnosis of presumption: Megaureterohydronephrosis of both renal pyelons on the left. Afunctional kidney on the left. Ectopic ureterocele on the left. Renal ultrasound, i/v urography, micturition cystography followed to establish the diagnosis. The work was carried out within the project State Program 20.80009.8007.32 «Surgical congenital anomalies in newborn, infant, adolescent. Reconstructive surgery in congenital malformative diseases in children 0-18 years». Results. In the patient’s personal medical file, we note that the pathology started from birth, with latent evolution, manifesting clinically only at the age of 6 months of the child. From laboratory investigations at admission we note a mild anemia, leukocytosis. Urinalysis – leukocytes cover c/v, mucosities, bacteria +++. Biochemical markers in serum provided normal relationships. Urine culture indicated to the presence of pathogenic germ E. coli 106. Definitive diagnosis: Renourinary congenital anomaly. Afunctional double kidney on the left with megaureterohydronephrosis of the kidney on the left, ectopic ureterocele. The child was operated on a scheduled basis, after a preoperative preparation. Nephrectomy was performed on the left with excision of the ureterocele. The child was discharged from the hospital in a satisfactory condition. Conclusions. Renourinary congenital malformations become absolute and undelayed indications for surgical treatment regardless of age, variants and clinical-evolutionary phase, the character of the complication, the biological terrain. To management better patients with congenital renourinary malformations, pediatricians, nephrologists, urologists and family doctors should evaluate data on risk factors and evolutionary clinical-paraclinical peculiarities in the association of complications in the early and distant postoperative period in children with congenital maformations (double kidney, megaureterohydronephrosis, ureterocele, etc.) to elucidate the severity of patients’ symptoms.