Articolul precedent |
Articolul urmator |
113 6 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-06-26 10:22 |
SM ISO690:2012 BEJAN, Iurie, CASTRAVEŢ, Tudor, JECHIU, Iradion, ANGHELUŢA, Viorica, BUNDUC (POPUȘOI), Tatiana. Structura peisagistică: abordare integrată și aplicată pe teritoriul Republicii Moldova. In: Lucrările Seminarului Geografic Internaţional „Dimitrie Cantemir”, Ed. 42, 27-29 octombrie 2023, Iași. Iași, România: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2023, Ediția 43, pp. 59-60. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Lucrările Seminarului Geografic Internaţional „Dimitrie Cantemir” Ediția 43, 2023 |
||||||
Seminarul " Lucrările Seminarului Geografic Internaţional „Dimitrie Cantemir”" 42, Iași, Romania, 27-29 octombrie 2023 | ||||||
|
||||||
Pag. 59-60 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populație, al cărui caracter este rezultatul acțiunii și interacțiunii factorilor naturali și/sau umani. Structura peisagistică a unui teritoriu nu este decât un model spațial al elementelor de peisaj, care presupune descrierea a două aspecte: al compoziției și al configurației peisajului. Până la moment, studiile peisagistice de pe teritoriul Republicii Moldova au purtat un caracter regional. Scopul acestui studiu fiind, realizarea unei hărți a peisajelor pentru întreg teritoriul țării. Pentru elaborarea hărții privind categoriile de peisaje au fost utilizate datele climatice (temperatura, precipitațiile), tipurile de relief și acoperirea terenurilor (anul 2022), conform modelului FAO (Food and Agriculture Organisation). Suprapunerea acestor trei straturi de date a rezultat ierarhizarea spațială a structurii peisagistice, de la cea mai mare (forestiere, agricole, acvatice etc.), la cea mai mică categorie (forestiere pe culmi, pe versanți domoli și abrupți, pe lunci etc.). Acest model poate fi doar o fază incipientă, fiindcă lucrurile sunt destul de complicate în privința criteriilor de separare a tipurilor și subtipurilor de peisaje. Însă, ca rezultat, harta obținută, poate fi utilă, atât pentru evaluarea cantitativă a peisajelor și delimitarea spațială a acestora, cât și pentru lucrările de planificare a ariilor naturale protejate, evaluarea resurselor forestiere etc. |
||||||
|