The scope of the educational systems is marked by an innovative and revolutionary evolution. This conception is realized in different training programs referring to the institutional and academic level. It goes without saying that the policies accompany the appropriate structures according to the orientations chosen, or in the process of declining the contents to be administered to different actors, according to needs or visions. We agree to explore educational policies in terms of disciplinary and even formative contents. Institutions such as the European Union, for example, do not derogate from the added value of linguistic educational policies within its entities from a linguistic point of view. It is agreed that this institution would be the bastion of representativities linked to the languages that determine the existence of the peoples (actors) and the management of the communities within Europe. The European Union is also committed to maintaining a balance between the actors who are the representatives of the different peoples through a linguistic autonomy, which gives them an educational capacity linked to the exercise of the function within the EU. This world of work is that of international relations, diplomacy, where languages contribute to the maintenance of relations and constitute a working tool. Without any hierarchy, French is standardized, specified and mutated in particular contexts, namely academic, institutional and diplomatic. The strength of a language also lies in the multi-functional transposition that it can make use of. French within this organization ensures the accommodation of the members in a differential harmony but in coexistence with the other working languages.

Sfera de aplicare a sistemelor educaționale este marcată de o evoluție inovatoare și revolu-ționară. Această concepţie se realizează în diferitele programe de formare referitoare la nivelurile instituţional şi academic. E de la sine înțeles că politicile vizează structurile corespun-zătoare în funcție de orientările alese sau, în procesul de repartizare a conținuturilor de ad-ministrat diferiților actori, în funcție de nevoi sau viziuni. Suntem de acord să explorăm politicile educaționale din punctul de vedere al conținuturi-lor disciplinare și chiar formative. Instituții precum Uniunea Europeană, de exemplu, nu derogă de la politicile educaționale lingvistice din cadrul subdiviziunilor sale. Suntem de acord cu ideia că această instituție ar fi bastionul reprezentativităților legate de limbile care determină existența popoarelor (actorilor) și managementul comunităților din Europa. Uniunea Europeană se angajează, de asemenea, să mențină un echilibru între actorii care sunt reprezentanți ai diferitelor popoare printr-o autonomie lingvistică, care le conferă o ca-pacitate educațională legată de exercitarea funcției în cadrul UE. Lumea contemporană este cea a relațiilor internaționale, a diplomației, unde limbile contribuie la menținerea relațiilor și constituie un instrument de lucru. Franceza este standardizată, specificată și legată de particularitățile, contextele sale de funcţionare de natură academică, instituțională sau diplomatică. Puterea unei limbi constă și în transpunerea multifuncțională de care dă dovadă. Franceza, în cadrul UE, asigură o armonie diferențială în coexistență cu celelalte limbi de lucru ale acestei organizaţii.