Introducere. În ultimii ani, încălzirea globală a devenit o problemă tot mai urgentă pentru sănătate publică. Numeroase studii au arătat că temperaturile globale ridicate pot duce la probleme de sănătate mintală, manifestate prin creșterea incidenței depresiei și a anxietății. Evenimentele extreme determinate de încălzirea globală precum inundațiile, secetele și furtunile puternice pot provoca stres psihologic și anxietate. Încălzirea globală poate duce de asemenea la migrații forțate, pierderea tradițiilor și creșterea tensiunilor sociale și politice. Toate acestea pot afecta sănătatea mintală a oamenilor și pot duce la creșterea tulburărilor psihice. Scopul lucrării constă în evidențierea legăturilor asociative dintre efectele încălzirii globale și consecințele pe sănătatea mintală a populației. Material și metode. Pentru a evidenția legătura sănătății mintale cu încălzirea globală a fost realizat un studiu de analiză narativă. În baza de date internațională PubMed Au fost căutate două îmbinări de cuvinte în limba engleză: sănătate mintală și încălzire globală, folosind indicatorul boulean AND. Căutarea avansată a specificat selectarea textelor depline în acces deschis pentru articole și cărți pentru ultimii trei ani. Din cele 14 articole științifice găsite, au fost excluse șase articole care nu abordau problema sănătății mintale. Rezultate. În multe țări există decalaje mari între nevoile de sănătate mintală și servicii de sănătate, și sisteme disponibile pentru a răspunde solicitărilor. Majoritatea persoanelor cu tulburări mintale nu primesc nicio îngrijire, mai ales în țările cu venituri mici și medii, unde mai puțin de 20% din persoane chestionate raportează că au primit servicii adecvate. Efecte ale sănătății mintale asociate încălzirii globale sunt creșterea nivelului de stres, a incidenței depresiei și a anxietății, a consumului de alcool, de tutun, de substanțe narcotice; răspândirea fricii și a gândurilor suicidale; creșterea necesităților de ajutor. Seceta, ca o consecință a încălzirii globale, duce la malnutriție și, ca urmare, la întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme de sănătate mintală. Încălzirea globală a dus la creșterea incidenței ploilor torențiale și a furtunilor, iar consecințele acestora precum inundațiile, pierderea spațiilor de locuit, lipsa de produse alimentare și de apă potabilă dezvoltă griji cu privire la viitor, sentimente de neputință și de suferință, de frustrare. Întrucât populația se simte incapabilă să oprească schimbările climatice creează un sentiment de pierdere a continuității, a apartenenței și a identității personale ceea ce duce la depresie. Estimările științifico-economice arată că serviciului sănătății mintale în revin mai puțin de 1% din ajutorul internațional pentru sănătate, iar guvernele cheltuiesc doar 2,1% din bugetul alocat pentru sănătatea mintală. Pierderea productivităţii muncii rezultată numai din depresie și anxietate, care sunt două dintre cele mai frecvente tulburări mintale, duc la un cost al economiei globale de aproximativ 1 trilion de dolari SUA în fiecare an. Concluzii. Recunoașterea impactului variației și schimbărilor climatice asupra sănătății mintale este un prim pas către abordarea riscurilor pentru bunăstarea psihologică prin măsuri politice explicite.