Factori de prognostic în reabilitarea post-accident vascular cerebral: o sinteză a literaturii
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
149 1
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-28 20:58
SM ISO690:2012
MELNIC, Adrian, GUȘTIUC, Iulia. Factori de prognostic în reabilitarea post-accident vascular cerebral: o sinteză a literaturii. In: Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță, Ed. 1, 18-20 octombrie 2023, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2023, p. 394. ISSN 2345-1476.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță 2023
Conferința "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță"
1, Chişinău, Moldova, 18-20 octombrie 2023

Factori de prognostic în reabilitarea post-accident vascular cerebral: o sinteză a literaturii

Prognostic factors in post-stroke rehabilitation: a literature synthesis


Pag. 394-394

Melnic Adrian12, Guștiuc Iulia12
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 Institutul de Neurologie si Neurochirurgie ”Diomid Gherman”
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 5 decembrie 2023


Rezumat

Introducere. Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune prevalentă și generatoare de dizabilități care are un impact semnificativ asupra vieții persoanelor afectate. Identificarea factorilor de prezicere a rezultatelor reabilitării poate facilita strategiile de tratament personalizate. Scopul lucrării. Este de a revizui în mod sistematic literatura existentă și de a evalua predictorii asociați cu rezultatele reabilitării post-AVC. Material și metode. O strategie de căutare sistematică a fost implementată în baza de date PubMed pentru a identifica articolele relevante folosind următoarea formulă: „Stroke” AND „Rehabilitation” AND „Outcome Predictors”. Filtrele de căutare au inclus studii clinice publicate în ultimii 5 ani. Rezultate. Analiza articolelor selectate a relevat câțiva predictori care au fost asociați cu rezultatele reabilitării post-AVC. Factorii demografici, inclusiv vârsta și sexul, au apărut ca predictori semnificativi în prognosticul succesului reabilitării. În plus, variabile precum fumatul, diabetul, fibrilația atrială și antecedentele de accident vascular cerebral au fost identificate ca potențiali predictori ai rezultatelor reabilitării. În plus, evaluările funcționale care utilizează scale de evaluare validate, cum ar fi Evaluarea mâinii de asistență pentru adulți (Ad-AHA) și Evaluarea Fugl-Meyer (FMA), au demonstrat utilitate în identificarea persoanelor cu un risc mai mare de complicații sau cu potențial limitat de recuperare. Concluzii. Identificarea și gestionarea eficientă a acestor predictori sunt promițătoare pentru optimizarea rezultatelor reabilitării și îmbunătățirea calității generale a îngrijirii pentru supraviețuitorii accidentului vascular cerebral.

Background. Stroke is a prevalent and disabling condition that significantly influences the lives of affected individuals. Predicting rehabilitation outcomes remains a challenge, necessitating the identification of effective predictors to facilitate personalized treatment strategies. Objective of the study. Is to systematically review the existing literature and evaluate the predictors associated with post-stroke rehabilitation outcomes. Materials and Methods: A systematic search strategy was implemented in the PubMed database to identify relevant articles utilizing the following formula: „Stroke” AND „Rehabilitation” AND „Outcome Predictors”. The search filters included clinical studies published within the last 5 years Results. The analysis of the selected articles revealed several predictors that have been associated with post-stroke rehabilitation outcomes. Demographic factors, including age and gender, emerged as significant predictors in prognosticating rehabilitation success. Furthermore, variables such as smoking, diabetes, atrial fibrillation, and previous stroke history were identified as potential predictors of rehabilitation outcomes. In addition, functional assessments utilizing validated evaluation scales, such as the Adult Assisting Hand Assessment Stroke (Ad-AHA) and FuglMeyer Assessment (FMA), demonstrated their utility in identifying individuals with a higher risk of complications or limited potential for recovery. Conclusions. Efficient identification and management of these predictors hold promise for optimizing rehabilitation outcomes and enhancing the overall quality of care for stroke survivors.

Cuvinte-cheie
accident vascular cerebral, reabilitare, predictori de rezultate.,

stroke, rehabilitation, outcomes predictors.