Camptocormia este o tulburare progresivă de postură, caracterizată prin flexia anterioară a trunchiului în ortostatism, care dispare în poziție supină. Prevalența camptocormiei la pacienții cu boala Parkinson variază între 3 și 37%, etiologia ei rămânând neclară. Campocormia reduce mobilitatea și autonomia pacienților și reprezintă un factor de risc independent pentru căderi.Factorii de risc pentru dezvoltarea camptocormiei la pacienții cu boală Parkinson includ: vârsta, durata și severitatea bolii, doza zilnică de levodopa și fluctuațiile motorii. Din punct de vedere clinic, camptocormia poate fi divizată în două subtipuri: camptocormie totală (cu flexie pe întreaga coloană toracolombară și unghi “ 30º) și captocormie superioară (cu flexie în regiunea toracică superioară și unghi “4†º).Diferențierea între aceste două subtipuri de camptocormie este importantă pentru alegerea opțiunilor de tratament. Cauzele camptocormiei totale și celei superioare pot fi diferite, ceia ce presupune și intervenții terapeutice diferite, cum ar fi: fizioterapia - pentru camptocormia superioară și intervenții de stimulare cerebrală profundă sau corecție chirurgicală - pentru camptocormia totală.