Introducere: Deși cu incidență rară, pseudoanevrismul pancreatic hemoragic(PPH) este încă o complicație potențial letală. Mortalitatea poate atinge 40%, dependentă de statutul pacientului, morfopatologia leziunii hemoragice și de procedeele chirurgicale utilizate [1]. Tratamentul optimal al PPH asociat cu pancreatită cronică rămâne controversat, studiile preventive confirmând eficacitatea arterioembiolizării sau intervențiilor clasice ca metode de control a hemoragiei [2,3,4]. Din cauza seriilor limitate de bolnavi raportate încă nu există careva ghiduri care ar standardiza modalitățile de rezolvare a PPH. Acest studiu descrie experiența clinicii în tratamentul pacienților cu PPH pe o perioadă de 6 ani. Material și metode: În perioada 2014-2021 10 pacienți au fost tratați pentru hemoragie din PPH tratați în clinica de Chirurgie nr.1 „Nicolae Anestiadi” (baza clinică IMU, Chișinău): toți(100%) fiind bărbați; vârsta – 41±5,03 ani. Pacienții au prezentat: HDS – 8(80%), peritonită – 1(10%), HDI – 1(10%), hepatită toxică în asociere cu icter mecanic – 1(10%), hemoperitoneum – 1(10%), masă palpabilă în epigastru – 3(30%) etc. Ca și factori predispozanți ai pancreatitei cronice au fost: abuzul de alcool(8), HDS repetate(6), hepatită (5), inclusiv antecedente narcologice(1), litiaza biliară(2). Rezultate: Pseudoanevrismul pancreatic a fost stabilit preoperator doar la 2(20%) pacienți în baza AngioCT, în 7 cazuri endoscopic s-a suspectat ulcer sau cancer gastric cu recidivă(2) a hemoragiei, diagnosticul definitiv fiind precizat intraoperator. Toți pacienții au fost supuși tratamentului chirurgical: de urgență imediată – 7(70%) pentru recidivă hemoragică incontrolabilă din ulcer-cancer gastroduodenal sau peritonită, de urgență amânată – 3(30%) după tentativa de a confirma angiografic sursa hemoragică și intenție de embolizare și pregătire preoperatorie. Intervențiile chirurgicale: duodenopancreatectomie cefalică(2), pancreatectomie caudală, splenectomie și rezecția unghiului lienal al colonului(1), gastrectomie parțială(5), rezecția parțială a pseudoanevrismului, splenectomie și drenarea externă a pseudochistului(2). Ca și hemostază în toate cazurile s-a practicat sutura fistulei vasculare(10) cu originea din: trunchiul celiac(1), a.pancreatoduodenală(4), a.lienală(4), a.mesenterica superioară(1). Angiografia a fost utilizată doar în 2 cazuri pentru confirmarea diagnosticului, dar nu a avut final în hemostază din cauza lipsei experienței în embolizarea fistulei vasculare. Perioada postoperatorie a evoluat grav, dar favorabil în toate cazurile, fără cazuri de deces. Concluzii: Gestionarea pseudoaneurismelor pancreatice hemoragice rămâne o provocare pentru clinicieni. Angiografia este valoroasă în localizarea acestora și obținerea hemostazei prin embolizare. În această serie limitată, pacienții cu pseudoaneurism hemoragic asociat cu pancreatită cronică tratați prin intervenție chirurgicală par să obțină rezultate bune. Cu toate riscurile procedeul chirurgical de elecție trebuie să fie unul agresiv în asigurarea hemostazei definitive și soluționarea patologiei de bază, iar chirurgul în urgențe să dispună de suficientă experiență pentru a asigura amploarea intervenției chirurgicale. References: 1. Balachandra S, Siriwardena AK: Systemic appraisal of the management of the major vascular complications of pancreatitis. Am J Surg. 2005, 190: 489-495. 10.1016/j.amjsurg.2005.03.009. 2. Gambiez LP, Ernst OJ, Merlier OA, Porte HL, Chambon JPM, Quandalle PA: Arterial embolization for bleeding pseudocysts complicating chronic pancreatitis. Arch Surg. 1997, 132: 1016-1021 3. Beattie GC, Hardman JG, Redhead D, Siriwardena AK: Evidence for a central role for selective mesenteric angiography in the management of the major vascular complications of pancreatitis. Am J Surg. 2003, 185: 96-102. 4. Bergert H, Hinterseher I, Kersting S, Leonhardt J, Bloomenthal A, Saeger HD: Management and outcome of hemorrhage due to arterial pseudoaneurysms in pancreatitis. Surgery. 2005, 137: 323-328. 10.1016/j.surg.2004.10.009.

may reach 40% depending on the patient`s status, morphology of the lesion and surgical procedures [1]. The optimal treatment of BPP in chronic pancreatitis remains controversial, preliminary studies confirming the efficacy of arterial embolisation or classic interventions for bleeding control [2,3,4]. Due to limited number of reported cases there exist no guidelines for standard BPP management. This report describes a 6 year experience of BPP patients in our clinic. Material and methods: During 2014-2021 10 patients were treated for BPP within Clinic of Surgery nr.1 „Nicolae Anestiadi” (IMU, Chișinău): all(100%) male; age – 41±5,03 years. Patients presented with: upper GI bleeding – 8(80%), peritonitis – 1(10%), lower GI bleeding – 1(10%), toxic hepatitis with obstructive jaundice – 1(10%), hemoperitoneum – 1(10%), epigastric mass – 3(30%) etc. Predisposing factors for chronic pancreatitis: alcohol abuse(8), repeated upper GI bleeding(6), hepatitis(5), history of drug addiction(1), cholelithiasis(2). Results: Pancreatic pseudoaneurysm was found preoperatively in 2(20%) cases at AngioCT, in 7 patients endoscopically gastric ulcer or cancer with rebleeding was presumed(2), the final diagnosis being established intraoperatively. All patients underwent surgical treatment: immediate – 7(70%) for uncontrolled recurrent bleeding from gastroduodenal ulcer-cancer or peritonitis, delayed surgery – 3(30%) after attempt of preoperative preparation and angiographic confirmation of the bleeding source and embolisation. Surgical interventions: cephalic duodenopancreatectomy(2), caudal pancreatectomy, splenectomy and splenic flexure colon resection( 1), partial gastrectomy(5), partial pseudoaneurysm resection, splenectomy and external drainage of the pseudocyst(2). For hemostasis vascular fistula suture was performed(10) which originated from: celiac trunk(1), a.pancreatoduodenalis(4), a.lienalis(4), a.mesenterica superior(1). Angiography was used in 2 cases only for diagnosis, but didn`t end up with hemostasis due to lack of experience of vascular fistula embolisation. Postoperative period had severe evolution, but with favorable outcome, without mortality. Conclusions: Management of bleeding pancreatic pseudoaneurysm represents a challenge for surgeons. Angiography is a valuable tool for diagnosis and hemostasis by embolisation. In this limited case series patients with bleeding pancreatic pseudoaneurysm in chronic pancreatitis, treated surgically seem to have good results. With all the potential risks the surgical procedure should be aggressive for definitive hemostasis and resolution of the primary disease, while the surgeon in emergency should have enough experience and skills in order to perform such extensive surgery. References: 1. Balachandra S, Siriwardena AK: Systemic appraisal of the management of the major vascular complications of pancreatitis. Am J Surg. 2005, 190: 489-495. 10.1016/j.amjsurg.2005.03.009. 2. Gambiez LP, Ernst OJ, Merlier OA, Porte HL, Chambon JPM, Quandalle PA: Arterial embolization for bleeding pseudocysts complicating chronic pancreatitis. Arch Surg. 1997, 132: 1016-1021 3. Beattie GC, Hardman JG, Redhead D, Siriwardena AK: Evidence for a central role for selective mesenteric angiography in the management of the major vascular complications of pancreatitis. Am J Surg. 2003, 185: 96-102. 4. Bergert H, Hinterseher I, Kersting S, Leonhardt J, Bloomenthal A, Saeger HD: Management and outcome of hemorrhage due to arterial pseudoaneurysms in pancreatitis. Surgery. 2005, 137: 323-328. 10.1016/j.surg.2004.10.009.