Bovarism represents the essential side of the conflict between identity and alterity reflected in the novel Madame Bovary. The concepts of identity and alterity are in a relationship of opposition, identity denoting the fact of being an individual different from everyone else and, at the same time, of remaining the same over time, and alterity being the fact of conceiving one’s own personality as different of how it is in reality, in other words, to consider oneself a different person. The applicability of these concepts to the novel Madame Bovary is visible, if we start from the definition formulated by the French philosopher and essayist Jules de Gaultier (1858-1942), according to which Bovarism represents the faculty acquired by a person to conceive oneself in a different way than in reality, without taking into account the various external events and circumstances that could determine in each individual this inner transformation. According to Gaultier’s theory, when we talk about the conflict between identity and alterity, we refer to a real disease of thought, of soul, of personality, which consists in knowing the image of reality before knowing the actual reality. The prototype of such an approach is embodied by Emma Bovary, dominated by the cleavage between real being and imaginary being. At the base of the conflict between identity and alterity manifested in the form of Bovarism, several main aspects can be delimited which are also this phenomenon causes.

Bovarismul reprezintă latura esențială a conflictului dintre identitate și alteritate reflectat în romanul Doamna Bovary. Conceptele de identitate și alteritate se află în raport de opoziție, identitatea desemnând faptul de a fi un individ diferit de toți ceilalți și, totodată, de a rămâne același pe parcusul timpului, iar alteritatea constituind faptul de a-și concepe propria personalitate ca fiind diferită de cum este ea în realitate, cu alte cuvinte, de a se considera o altă persoană. Este vizibilă aplicabilitatea conceptelor date la romanul Doamna Bovary, dacă e să pornim de la definiția formulată de filosoful și eseistul francez Jules de Gaultier (1858-1942), conform căreia bovarismul reprezintă facultatea dobândită a unei persoane de a se concepe în alt mod de cum este în realitate, fără a ține cont de diversele evenimente și circumstanțe exterioare care ar putea determina la fiecare individ această transformare interioară. Conform teoriei lui Gaultier, când vorbim despre conflictul dintre identitate și alteritate, ne referim la o adevărată maladie a gândirii, a sufletului, a personalității, care constă în faptul de a fi cunoscut imaginea realității înainte de a cunoaște realitatea propriu-zisă. Prototipul unei astfel de abordări este întrupat de Emma Bovary, dominată de clivajul dintre ființa reală și ființa imaginară. La baza conflictului dintre identitate și alteritate, manifestat sub forma bovarismului, pot fi delimitate câteva aspecte principale care constituie și cauzele acestui fenomen.